anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

“Chisinaul de seara”…

on April 6, 2014

Am primit in dar o cutie de bomboane produse la Chisinau de fabrica de dulciuri de acolo, “Bucuria”. Privind cutia dar si textul (de mai jos) de pe spatele ei, am avut momente de  nostalgie…Nostalgie dupa radacinile noastre comune…

Daca esti locuitor al orasului, sau poate ai locuit aici candva si vantul timpului te-a dus departe-departe, insa inima ti-a pastrat amintirile dulci, te vom ajuta sa-ti revii in memoria ta. Oras falnic si maret, bogat in oameni, traditii, istorie. Fondat in anul 1436 si situat pe cele 7 coline ale sale. Bine ai venit! Suntem bucurosi sa impartasim cu tine caldura inimii noastre, care ne-o daruie orasul iubit, Chisinau.

DSC02989

DSC02991

Am trecut cu gandul de la bomboanele din Basarabia, la o carte si un film cu acelasi titlu (volumul I), care m-au zguduit profund, cu ceva vreme in urma: “Sa nu ne razbunati“. Ipostaze deloc dulci, ci amare pana la osul celor mai cumplite dureri. Despre marturiile celor pe care i-a intervievat pe durata catorva ani, pentru a reconstitui o parte din istoria noastra romaneasca de dincoace si de dincolo de Prut, Parintele Moise Iorgovan de la Manastirea Oasa, cel care, strabatand Basarabia, a reconstituit povestea unei bucati de Romanie care a suferit grozav, spunea intr-un interviu din 2012:

Intervievator:  Seria “Să nu ne răzbunaţi!” debutează cu un volum de mărturii despre deportările românilor basarabeni, care vine la pachet cu trei filme complementare. Ele se află deja pe piaţă. De ce aţi început cu Basarabia?

Parintele Moise:  Pentru că Basarabia sub comunism este pentru noi aproape necunoscută, pentru că şi cronologic, basarabenii au fost loviţi primii de comunism, şi pentru că acolo comunismul a fost mai dur decât la noi. Despre suferinţele românilor dintre graniţele României de azi s-a scris şi s-a vorbit destul de mult, dar despre ce au pătimit basarabenii ştim foarte puţin. Între filmele cu Basarabia va fi şi unul despre prigoana religioasă, care acolo a fost devastatoare: din 1.200 de biserici, 200 au mai rămas deschise sub comunism; un preot la 10-20 de sate. Şi a fost dublată de persecuţia pe motive etnice, căci românii din Basarabia trebuiau rusificaţi. Limba română, identitatea românească, alfabetul latin, istoria românească au fost lovite cu forţa urii. Abia când stai de vorbă cu oamenii care au prins evoluţia răului de la început, îţi dai seama prin ce au trecut basarabenii, şi că Basarabia este cea mai mucenicită parte a pământului românesc. Spunea undeva Grigore Vieru un adevăr cutremurător: “Puneţi una lângă alta petele de sânge de pe cămăşile noastre şi veţi avea harta Basarabiei”. E o minune că după ce au trecut prin acest proces de deznaţionalizare şi ateizare, într-o parte dintre ei, au mai rămas vii credinţa şi românismul. Ar trebui să le aflăm drama şi să ne purtăm cu ei cu mai mare delicateţe şi înţelegere. I-ai scos din incendiu şi le reproşezi că sunt pe trei sferturi arşi! Dar cum să fie altfel decât mutilaţi? Am să vă spun ceva, care poate o să tulbure pe multă lume: într-un fel, e mai bine că re-unirea noastră s-a amânat. Şi acum, dacă s-ar face unirea, i-am dezamăgi cumplit pe basarabeni.”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: