Arunc astazi, in ziua de Pasti 2015, o privire peste profilul de Facebook al Parintelui Savatie Bastovoi – am acest obicei periodic, citindu-l cu drag pe scriitorul Savatie si urmarindu-i in colateral activitatile gospodatesti si artistice, de exemplu pe cele “rucodelie” – incepute cu aproape 2 ani de zile in urma – pe taramul manufacturarii gentilor de piele, a sculpturilor in lemn, etc.
Astazi, Parintele Savatie, la fel de suprinzator ca totdeauna, a postat fotografia de mai jos, pe care o preiau si eu aici. Si desigur, vazand-o, ma intreb ce-i cu ea. Nu ma numar printre apropiatii Parintelui Savatie, deci pot numai sa dibuiesc de unde si pana unde aceasta poveste a vinului “Beciul popii”? – care poarta sigla deja bine-cunoscuta “SB”…
Iata mai jos, ce am gasit despre aceasta…
Alexandru Vakulovski, un apropiat al Parintelui Savatie, scria pe blogul tiuk, probabil in 2013, urmatoarele: “Cum ajungem, părintele îmi arată beciul de peste 100 de ani pe care l-a descoperit sub podeaua chiliei. A scos tot pământul cu Octav, care e şi un meşter excelent. Au să bage înapoi bârnele de stejar de peste 100 de ani, pentru că sunt frumoase şi nu au putrezit.” (link aici -pentru articolul complet).
In partea a 2-a a scrierii lui Alexandru Vakulovski, gasesc o continuare a ideii cu BECIUL descoperit sub chilia de la Manastirea Noul Neamt si ma dumiresc mai mult (cel mai probabil insa, nu de la Manastire ci de la Schitul Noul Neamt, aflat la 4 km de manastire, unde Parintele Savatie si prietenii sai au renovat vechile ramasite de acolo in ultimii 2 ani):
“Când ajungem în Chiţcani, la mănăstire, observ că lucrurile s-au mişcat la „Beciul Popii” – aşa cum îşi porecleşte părintele Savatie beciul. Oricum mai e mult de lucru, aşa că urmează două săptămâni de cărat nisip, ciment, de scos pământ din beci, de sudat… Nici ploaia nu încurcă muncii. Pentru că în fiecare zi îţi pare că imposibilul devine posibil – „Beciul Popii” nu doar că va exista – ci va fi construit din materialele vechi chiar de pe teritoriul mănăstirii – piatră şi cărămidă de 100 de ani, stejar şi gratii de aceeaşi vârstă… Şi călugării de la Noul Neamţ îl vizitează zilnic pe părinte, şi lor li se pare incredibil ceea ce se face. Deja mulţi îşi schimbă părerea despre ce face părintele. Şi despre materialele vechi, pe care până acum le aruncau. E destul să se uite o singură dată la părintele Savatie cum şterge cu grijă o cărămidă de peste 100 de ani…
Cărăm nişte bucăţi masive de granit, care vor fi pentru podeaua beciului. Fiecare piatră are în jur de 200 de kg. Aceste pietre nu vor mai fi scoase din beci.
Părintele Marian şi Octav fac o pereche perfectă de meşteri – fiecare se pricepe mai bine la ceva – aşa că totul iese impecabil.
În pământul pe care îl scoatem din beci pe geam – găsim mai multe oase. Nu par umane, deşi… cine ştie, mai ales că prin mănăstire circulă zvonuri că în această chilie cândva a fost omorât un om.
La peste doi metri găsim şi nişte peliculă – ceea ce ne arată clar că beciul a fost folosit, că n-a fost dintotdeauna umplut cu pământ.
Seara, după muncă, părintele ne cântă la chitară. Dar mergem şi pe malul Nistrului şi la monumentul dedicat operaţiunii Iaşi-Chişinău, unde curăţăm pe rug gratiile de la o ferestruică de la beci.” (link aici – pentru articolul complet)
***
Cautand in continuare, ma dumiresc si ca pentru “BECIUL POPII – VIN DE LA MOLDOVA” – s-a depus o cerere de Marca Inregistrata (depusa la 23.07.2013 si acordata la 17 aprilie 2014), la OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI din BUCUREŞTI, ROMÂNIA (apare in BULETINUL OFICIAL DE PROPRIETATE INDUSTRIALA – cererea depusa de o persoana din jud. Satu Mare). Asa se face ca vinul acesta va intra curand si pe piata din Romania!
***
Pe eticheta vinului “Beciul Popii” scrie, dupa cum se observa, ca vinul privine de pe podgoriile lui Feodor Danilovici – din zona viticola Purcari (R. Moldova) si este “ambalat la comanda speciala pentru BECIUL POPII”.
Despre Purcari aflam de pe Wikipedia ca localitatea este amplasată pe cursul inferior al râului Nistru si se află în Zona vinicolă Sud-Est (sunt 4 zone viticole in R. Moldova). In perioada mănăstirii Afono-Zagraf “localitatea Purcari s-a dovedit a fi una dintre cele mai favorabile zone pentru viticultură, de pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Pantele line, situate pe malul drept al râului Nistru, în vecinătatea sătucului Purcari, au aparținut pe vremuri mănăstirii Zografu. Relieful de terasă al localității, ce favoriza încălzirea și luminarea pantelor pe tot parcursul zilei, a atras coloniștii, care s-au stabilit aici pentru a cultiva vița de vie. Mănăstirea le-a donat aceste pământuri, cu condiția de a nu le vinde mai departe, coloniștii obligându-se, în plus, să achite zeciuiala (o zecime din venit) și 10 vedre (o zecime din roadă). Mănăstirea a mai cerut ca viile să fie bine întreținute și eventual extinse / (re)plantate. Dacă aceste condiții nu erau îndeplinite, pământurile urmau să fie confiscate împreună cu podgoriile și construcțiile.” Mai departe, aflam ca “exportul vinurilor din Moldova în Rusia a devenit permanent din 1757 conform înregistrărilor repetate din Registrele de vamă rusești “. Mănăstirea Novodevichy a fost unul dintre comanditarii vinurilor de Purcari.”
“Primul mare triumf al vinurilor de Purcari a fost înregistrat la Expoziția Mondială din Paris din 1878. Aici, la degustarea închisă membrilor juriului s-a remarcat un vin sec de un roșu intens. Vinului Negru de Purcari i s-a acordat atunci prima sa medalie de aur la o expoziție internațională.”
***
“După destrămarea Uniunii Sovietice, criza economică a afectat și fabrica de vinuri din Purcari. Creșterea datoriilor, învechirea utilajelor au determinat în scurt timp sistarea producției vinurilor de Purcari, atât de cunoscute peste hotarele Moldovei. […] În anul 2003 se demarează reconstrucția completă și retehnologizarea fabricii. În anul 2004 este reconstruit în totalitate sistemul primar de vinificație și de prelucrare a strugurilor. În anul 2007 au fost relansate vinurile exclusive Negru de Purcari și Roșu de Purcari.”
Iata ca in 2015, Parintele Savatie investeste in revigorarea productiei, pastrarii si (re)intrarii vinului moldovenesc de la Nistru in randul celor ce merita recunoastere!
anomismia 