anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Maica Siluana Vlad: cuvant despre problemele familiei

Prelegerea recenta a Maicii Siluana (28 ianuarie 2016) a fost susținută în Biserica „Nașterea Maicii Domnului” – Tălpălari din Iasi si a fost gazduita de Parintele Constantin Sturzu:

Advertisements
Leave a comment »

“Romani uitati…”

”Personalitate complexă a literaturii româneşti din Basarabia (şi nu numai), poet în vocaţia lui fundamentală, publicist formator de conştiinţă naţională, povestitor şi romancier de succes, eseist şi creator de reviste de prim-plan, grafician romantic şi orator de profundă rezonanţă comunicativă, caracter dârz şi cunoscător al tainelor limbii române, membru de onoare al Academiei Române, tradus în vreo douăzeci de limbi, Nicolae Dabija este cel mai autentic moştenitor al testamentului spiritual şi naţional lăsat nouă de Grigore Vieru.” – Theodor Codreanu

n dabija 2012

Fragment din carte:

Zilele trecute postul de televiziune ORT-1 a prezentat o emisiune despre drama unei familii: acum 8 ani, într-un oraş rusesc a dispărut o fetiţă de 10 ani. într-o dimineaţă aceasta a plecat către şcoală, iar de la şcoală nu s-a mai întors. Părinţii săi au anunţat organele de ordine, care au promis recompense tuturor acelora care vor furniza măcar unele date despre ea, dar fetiţa parcă intrase în pământ. Părinţii n-au mai încetat să o caute timp de mai bine de 8 ani. Şi iată că într-o zi fetiţa a fost găsită. Avea deja 18 ani. Era o femeie împlinită. A apărut în faţa camerelor de luat vederi, însoţită de un bărbat în vârstă, pe care ea l-a prezentat drept soţul ei.

Ce se întâmplase de fapt?! Când se întorcea de la şcoală, fata a fost răpită de un derbedeu, care a ţinut-o sechestrată vreme de opt ani de zile într-un subsol, scufundat într-un întuneric deplin, legată cu un lanţ de un pat slinos în care neomul îşi satisfăcea instinctele sale animalice, apoi încetul cu încetul acesta i-a permis să se deplaseze prin cameră şi, în măsura în care îi era sclavă, să-i gătească, să-i spele hainele, iar în ultimii ani – chiar să se deplaseze împreună până la alimentară pentru cumpărături…

Când nemernicul a fost arestat, cel mai mult a protestat jertfa:

– Eu îl iubesc. Dacă îl luaţi de lângă mine, mă sinucid, i-a ameninţat ea pe oamenii legii.

Iar părinţilor, care au născut-o şi care au plâns-o în cei 8 ani, zi de zi şi clipă de clipă, le-a zis:

– Voi pentru mine sunteţi nişte străini. Lăsaţi-mă în pace, nu vă cunosc. Eu îl iubesc pe el. Fără de Vanea (aşa îl chema pe nelegiuit – n.n.) n-aş putea trăi…

Această situaţie mi-a trezit involuntar asociaţii cu Basarabia şi Bucovina de Nord…

După aproape ’67 de ani, oamenii din aceste vechi provincii româneşti îşi consideră mama, care le-a aşteptat şi dorit, mai degrabă o „străină” („Lăsaţi-mă în pace, eu îl iubesc pe el”), iar pe răpitorul abject – o persoană fără de care n-ar „putea trăi”.”

Leave a comment »

Memento IPS Bartolomeu Anania (18 martie 1921 – 31 ianuarie 2011)

Cuvinte de invatatura si intelepciune in Catedrala Mitropolitana din Cluj Napoca, seara duhovniceasca – inceputul postului Craciunului, 2002:

Cititi si vizionati si “Leul Ardealului, Bartolomeu Anania, cu Duhovnicul Neamului, Părintele Justin Parvu, şi alte fotografii frumoase. 5 ANI DE LA ADORMIRE

Leave a comment »

Conferinta de presa (27 ianuarie 2016): „Războiul hibrid la Chişinău: arhiteсţi, tehnologii şi scenarii?! Dezvăluiri”

Leave a comment »

“Situatie periculoasa pentru Republica Moldova…”

… este una dintre afirmatiile facute astazi, intr-un interviu realizat si filmat de jurnalistul Victor Roncea cu Alexandru Leşco (fost deţinut politic din Grupul Ilaşcu,cu 12 ani de temniţă în Transnistria) intr-o pauza a Conferintei romanilor de pretutindeni, desfasurata la Palatul Parlamentului astazi, 24 ianuarie 2016 (mai jos, preluarea interviului, cu multumiri!).

Cititi prima parte a relatarilor de la conferinta si inca o filmare cu punctul de vedere al fostului presedinte Traian Basescu, in articolul “Băsescu: Ţinta protestelor filo-ruse de la Chişinău, “o ameninţare la adresa securităţii naţionale a României”. VIDEO RONCEA RO. Băsescu: “I-am propus lui Voronin Unirea Republicii Moldova cu România. A început să arunce cu pietre…” Alexandru Leşco: “Ruşii pot intra oricând în Basarabia

 

1 Comment »

Mi-a placut mult…

… cuvantul de intampinare al unei carti noi, pe care n-am citit-o inca: “Vino, Doamne…!” – de Lidia Popița Stoicescu:

Creat de Dumnezeu să fie liber în opțiunile existențiale, omul rămâne liber și în ce privește corectarea erorilor vieții sale. Important de subliniat este faptul că într-un asemenea moment decisiv, omul este singur! Nimeni nu poate decide pentru el. Și se află singur, față în față cu societatea, care adesea îi întoarce spatele, pentru simplu motiv că acesta nu mai vrea să meargă în aceeași direcție cu ea.

Un singur strigăt ar putea, totuși, să-l salveze de această singurătate: Vino, Doamne…!

DSC06899

Iisus Pantocrator – fresca in Catedrala Reintregirii Neamului si a Incoronarii – din Alba Iulia, autor: Costin Petrescu, cca. 1921

Leave a comment »

“Am remarcat că nu ne mai definește lupul, nici bourul și nici vulturul, cât hiena oportunistă, gălăgioasă și lașă…”

“Doamne, dă-ne iar Frumusețea…”

P Necula april 2015

Parintele Constantin Necula, in fruntea preotilor, la pelerinajul de Pasti 2015 prin Sibiu, dupa slujba din caterdrala mitropolitana- la Duminica Invierii, 12 aprilie 2015 (sursa foto: aici)

O insemnare a Parintelui Constantin Necula de la Sibiu – publicata in Ziarul Lumina (azi, 23 ianuarie 2016):

Dacă în oricare ianuarie din anii trecuți mi-ar fi fost dat să scriu despre unitatea poporului român, nu aș fi avut nici o emoție. Îmi cunosc suficient poporul din care fac parte cât să recunosc mereu, dinaintea oricui, că printre români este ca și cum ai trăi într-o metaforă fără sfârșit. Uimitori și șocanți, admirativi și indecenți în mirare, calzi și indiferenți deopotrivă, românii poartă cu sine geografia locului în care trăiesc, sunt răniți de regionalisme, ca orice popor al lumii, dar au o valoare comună care-i definește ca atare: Dumnezeu. De aceea, oriunde mergi în lume, atunci când ești preot, te salută cu invidiatul de către umaniștii seculari „sărut mâna, părinte”, ca și cum ai face parte din viața lor.
În ianuarie de acum mi-e greu să mai zic ceva. Am văzut golul crescut în inima poporului meu prin oxidanta ură cultivată media, am remarcat că perfidia secularistă prinde la oamenii cuminți și că unitatea poporului meu este diminuată prin atacul la Dumnezeul care ne ține ca oameni, ca familii și ca popor. M-a uimit, în sensul cel mai curat cu putință, modul în care insistența pe păcat a născut ură, indiferența la rezultat, de dragul unui marketing social, a născut hăuri de impostură sufletească. România a devenit o interogare continuă și în locul Crucii peste unitatea ei s-a instituit semnul îndoielii permanente. Unii cred că ne-am pierdut curajul ca Biserică și îi deranjează că încă mișcăm în direcția Împărăției lui Dumnezeu când suntem orientați, ca popor, spre pustia Carantaniei. Iar în decembrie trecut, la capătul unor istorii pline de perfidie, am descoperit cât de penibili pot fi ateii idolatri care l-au transformat pe Vodă Cuza în obiect de adorație doar pentru secularizarea averilor instituției pe care o urăsc cu toată forța lor demagogică. Nu, nu au primenit evlavia lor pentru unitatea dintâi a Țării pe care Cuza o girează. Ei nu sunt adepții unității naționale. Iar când savurau propriile lor inepții, autoreferențiali ca întotdeauna, uitau că România căreia își adresează vituperările de serviciu nu mai este România de atunci. Că Ardealul, Bucovina, Basarabia, Maramureșul, Banatul ori Dobrogea s-au adăugat cu propria plusvaloare materială și spirituală acelei Românii dintâi, iar liantul care a făcut ca unitatea Țării să biruie a fost Ortodoxia ca mod de închinare în Hristos și Înviere.
Văd oameni triști și debusolați de ani de zile. Dar niciodată nu am văzut oameni urâți sufletește ca cei care s-au născut în siajul anului ce a trecut. Am remarcat că nu ne mai definește lupul, nici bourul și nici vulturul, cât hiena oportunistă, gălăgioasă și lașă. Un șacalism permanentizat pe bază de perfidie și specularea oricărei greșeli. Poate că rugăciunea pentru unitate a românilor s-ar putea reduce la atât: Doamne, nu ne lua frumusețea de suflet ce aveam, nu ne transforma în măști oportuniste. Nouă pe noi redă-ne în frumusețea cea dintâi, a Neamului Românesc, ce-și căuta dumnezeirea. Iar când obosești de răutatea noastră, redă-ne bunicii și sfinții ce i-am uitat.” – Parintele Constanin Valer Necula, 23 ianuarie 2016.

Leave a comment »

‘Parintele Justin Parvu despre Basarabia si drama ei: „Basarabenii sunt sufletul nostru, noi respirăm odată cu ei”’

Textul de mai jos este preluat integral, cu multumiri, de pe site-ul revistei ATITUDINI de la Manastirea Paltin-Petru Voda (cu multimiri) si este un fragment dintr-un interviu al Parintelui Justin Parvu realizat de Angelina Olaru, pentru ziarul Jurnalul de Chişinău:

“Mai mulţi politicieni de primă importanţă, în frunte cu preşedintele României, au tot declarat în ultimii ani că Unirea Basarabiei cu România se va face prin intermediul UE. Sunteţi de aceeaşi părere?

Nu am nicio speranţă în această privinţă, pentru că UE, la rândul său, e subordonată altui for superior, pentru care lucrează şi nu face mai mult decât îi dictează acela. Sunt nişte negustori, care deseori fac panică şi descurajare printre cetăţeni, prin introducerea diverselor „dihonii”. Basarabia este trunchiată, apăsată şi chinuită de Răsăritul care şi-a întins mereu carapacea peste ţara noastră. Eu mi-aş dori să ne unim cu basarabenii prin lupta împotriva păcatelor, a răutăţilor dintre noi. Abia atunci când vom aduce chipul nou al lui Hristos, vom putea să refacem unitatea spirituală.

Dar fiecare om se va mântui cu neamul său, spun cărţile.

Aşa este, dar trăim nişte vremuri, când diavolul are un spaţiu mare de mişcare, a întunecat minţile şi ale celor mari, şi ale celor mici. Cel mai mult suferă poporul.

Aţi adus critici intelectualilor, care s-au distanţat de credinţa ortodoxă, fiind, totodată, prin egoismul lor şi foarte dispersaţi. Aţi spus că ar fi „cuprinşi de o stare materialistă” şi că „ar dărâma până şi temelia casei strămoşeşti, ca să poată supravieţui”. Vina mare e doar în ei?

Cel mai repede trădează şi se corupe un intelectual. Niciodată omul de rând care a dus povara greutăţilor neamului n-a fost capabil să facă asemenea trădări. Intelectualii noştri au făcut-o şi o fac până azi. Şi asta pentru că ei sunt interesaţi foarte mult să se ridice. Nu se mai satură cu o existenţă medie. Vor din ce în ce mai mult. Aceasta a dus şi duce la prăbuşirea noastră. Elita noastră, cu regret, a fost mâncată de „iepuri”.

Cum aţi dori să fie implicaţi politicienii de pe ambele maluri ale Prutului în rezolvarea problemelor naţionale?

Platon a indicat două direcţii – a Cetăţii Pământeşti şi Cetăţii Cereşti. El oferea recomandări clare referitoare la cine ar trebui să conducă un popor. Un popor trebuie condus de cei mai de seamă gânditori. Conform teoriei platoniene, este inacceptabil să existe criterii de influenţă a manevrelor politice sau financiare. Or, pe noi cine ne conduce? Elita? Ea nu poate urca atât de sus. Dacă s-ar întâmpla asta, elita ar fi compromisă în 24 de ore. Or, politicienii de azi nu au nicio calitate – decât să fure şi să mintă.

Republica Moldova ar avea şanse să fie scoasă de sub comunism?

Comunismul nu va muri niciodată, pentru că e „aşezat” de multă vreme acolo. Este foarte activ în Basarabia. Europa Occidentală e o moscovie întreagă şi oricare alegeri din zona noastră sunt doar pentru gloată.

De ce ne faceţi atât de pesimişti?

Trăim realitatea, ca urmare a celor aproape 50 de ani de comunism. Nu avem nicio şansă să scăpăm de el. Unica ce ne rămâne este mântuirea. Trebuie să urmăm şcoala noastră de înnoire moral-spirituală. Iar pentru aceasta ne trebuie preoţi distinşi, mame deosebite, oameni care să ridice poporul prin modelul lor de viaţă.

Este un eroism să-I slujeşti azi lui Dumnezeu?

E un mare eroism, pentru că purtăm o mare luptă împotriva noastră, adică a păcatelor noastre. Dacă noi am face o asemenea curăţire a firii noastre, am deveni îngeri şi, deci, am stăpâni noi lumea.

 Şi, în finalul discuţiei noastre, vă rog să ne ziceţi un cuvânt de învăţătură, cu un mesaj la care adesea vă gândiţi.

Basarabenii sunt sufletul nostru, noi respirăm odată cu ei. M-am născut cu un sentiment nobil faţă de voi. Aş vrea să-i văd odată pe fraţii noştri uniţi.”

()

Leave a comment »

Cuvant intru nadajduire romaneasca, la inceput de an 2016, al preotului Constantin Necula

Leave a comment »

Un nou documentar despre medicul neurochirurg revenit in Romania la sfatul duhovnicului sau – Parintele Justin Parvu: doctor si diacon Stefan Mindea

Cititi eventual aici, inainte de vizionarea filmului de mai jos, pus la dispozitie de canalul youtube al revistei ATITUDINI a Manastirii Paltin-Petru Voda la 17 ianuarie 2016, si realizat de TVR2 cu cateva saptamani in urma. Este un film despre activitatea actuala a medicului si diaconului Stefan Mindea, un neurochirurg revenit din SUA in Romania, la indemnul Parintelui Justin… dar si despre alte cazuri de tineri reveniti in tara dupa ani de pregatire profesionala in strainatate.

Leave a comment »