Golgota…

Imagini dupa seria “Golgota – la inceputul mileniului 3”  a pictorului polonez Jerzy Duda Gracz, picturi oferite de artist Manastirii Jasna Gora  (Polonia)  in anul 2001

                                             de  Zorica Laţcu (Maica Teodosia)

Te vindem iar cu sărutări viclene,

Prin nepăsare oarbă şi prin lene.

Te biciuim cu vorbe de ocară,

Te pălmuim cu ură ca de fiară.

Te adăpăm cu suc de-amărăciune,

Din pofte rele şi din stricăciune.

Te ţintuim pe cruci de nedreptate

Prin cuiele uciderii de frate,

Iar împletim blestemele de tată,

Să-ncingem, Doamne, fruntea-nsângerată,

Tu iarăşi zici, în blândă rugăminte:

“Nu ştiu ce fac. Îngăduie-i, Părinte”

Vinerea la Iersualim, acum cca. 1983 de ani…

Reprezentari iconografice ale chipurilor durerii din Vinerea Mare in viziunea pictorului Ivan – Irineu Protcenco, realizate in jurul anului 1950, Manastirea Sihastria, Jud. Neamt:

Ghetsimani…

Gradina Ghetsimani – locul despre care ne vorbeste Sfanta Scriptura in miercurea din Saptamana Patimirilor  (preluare de aici):

“Si dupa ce au cantat laude, au iesit la Muntele Maslinilor. Atunci Iisus le-a zis: Voi toti va veti sminti intru Mine in noaptea aceasta caci scris este: “Bate-voi pastorul si se vor risipi oile turmei”. Dar dupa invierea Mea voi merge mai inainte de voi in Galileea. Iar Petru, raspunzand, I-a zis: Daca toti se vor sminti intru Tine, eu niciodata nu ma voi sminti. Zis-a Iisus lui: Adevarat zic tie ca in noaptea aceasta, mai inainte de a canta cocosul, de trei ori te vei lepada de Mine. Petru i-a zis: Si de ar fi sa mor impreuna cu Tine, nu ma voi lepada de Tine. Si toti ucenicii au zis la fel. Atunci Iisus a mers impreuna cu ei la un loc ce se cheama Ghetsimani si a zis ucenicilor: Sedeti aici, pana ce Ma voi duce acolo si Ma voi ruga. Si luand cu Sine pe Petru si pe cei doi fii ai lui Zevedeu, a inceput a Se intrista si a Se mahni. Atunci le-a zis: Intristat este sufletul Meu pana la moarte. Ramaneti aici si privegheati impreuna cu Mine. Si mergand putin mai inainte, a cazut cu fata la pamant, rugandu-Se si zicand: Parintele Meu, de este cu putinta, treaca de la Mine paharul acesta! Insa nu precum voiesc Eu, ci precum Tu voiesti. Si a venit la ucenici si i-a gasit dormind si i-a zis lui Petru: Asa, n-ati putut un ceas sa privegheati cu Mine! , ca sa nu intrati in ispita. Caci duhul este osarduitor, dar trupul este neputincios. Iarasi ducandu-se, a doua oara, s-a rugat, zicand: Parintele Meu, daca nu este cu putinta sa treaca acest pahar, ca sa nu-l beau, faca-se voia Ta. Si venind iarasi, i-a aflat dormind, caci ochii lor erau ingreuiati. Si lasandu-i, S-a dus iarasi si a treia oara S-a rugat, acelasi cuvant zicand. Atunci a venit la ucenici si le-a zis: Dormiti de acum si va odihniti! Iata s-a apropiat ceasul si Fiul Omului va fi dat in mainile pacatosilor. Sculati-va sa mergem, iata s-a apropiat cel ce M-a vandut. Si pe cand vorbea inca, iata a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, si impreuna cu el multime multa, cu sabii si cu ciomege, de la arhierei si de la batranii poporului. Iar vanzatorul le-a dat semn, zicand: Pe care-L voi saruta, Acela este: puneti mana pe El. Si indata, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucura-Te, Invatatorule! Si L-a sarutat. Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins. Si iata, unul dintre cei ce erau cu Iisus, intinzand mana, a tras sabia si, lovind pe sluga arhiereului, i-a taiat urechea. Atunci Iisus i-a zis: Intoarce sabia ta la locul ei, ca toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri. Sau ti se pare ca nu pot sa rog pe Tatal Meu si sa-Mi trimita acum mai mult de douasprezece legiuni de ingeri? Dar cum se vor implini Scripturile, ca asa trebuie sa fie? In ceasul acela, a zis Iisus multimilor: Ca la un talhar ati iesit cu sabii si cu ciomege, ca sa Ma prindeti. In fiecare zi sedeam in templu si invatam si n-ati pus mana pe Mine. Dar toate acestea s-au facut ca sa se implineasca Scripturile proorocilor. Atunci toti ucenicii, lasandu-L, au fugit.” (Matei 26, 30-56)

Iisus rugandu-se in Gradina Ghetsimani – pictura pe panza de Ivan Irineu Protcenco, Manastirea Sihastria, jud. Neamt

                                      poezie de Zorica Laţcu (Maica Teodosia)

Picioarele spălate de plânsul Magdalenii
Se frânseră. Sub raza divinei milostenii
Iisus căzu în rugă cu faţa-nsângerată
Şi greu, în pacea nopţii, rosti cuvântul: “Tată,
Îţi simt durerea sfântă şi grija părintească,
Mă doare mila caldă ce vrea să mă-nvelească,
Mă tulbură iubirea şi jalea de Părinte.
Când sângele va curge prinos al jertfei sfinte,
Când urletul mulţimii va cere de la Tine
Să osândeşti pe Domnul luminilor depline,
Când voi sorbi pe Cruce buretele cu fiere,
Când fiul Tău cădea-va sub bici fără putere,
Când sfârtecându-mi trupul în drumul alb de ţară
Voi duce spre Golgota cereasca mea povară,
Părinte-al meu, în milă să nu-ţi uiţi legământul,
Mă lasă cu durerea să mântuiesc pământul.
Să nu-ţi aduni blestemul şi fulgerele toate,
Ca să opreşti mânia neputincioasei gloate;
Nu-i pedepsi pre dânşii cu ploaie de pucioasă,
În marea Ta iubire mă uită şi mă lasă,
Mă lasă, Doamne-al milei, să nu-ţi mai simt iubirea,
Să ştiu că nu-mi ajunge la Tine tânguirea.
Te-mbracă azi în haina lucirilor de stele
Cu bucuria sfântă a învierii mele.
Ca să nu ştiu cât suferi în lumile-ţi senine,
Părinte, fă să treacă paharul de la mine”.
Iisus ridică fruntea şi-ncepe să coboare.
O aripă de înger l-atinse cu răcoare.

O vizita fotografica la Muzeul Mitropoliei Clujului

Catedrala Mitropolitana din Cluj Napoca azi, cu statuia lui Avram Iancu in fata

Imi propusesem de multa vreme o vizita la Muzeul Mitropoliei Clujului, si pana la urma am reusit…

Intrarea in Muzeul Mitropoliei Clujului

Deschis in 1938 ca muzeul eparhial, dar reorganizat si asezat in actuala locatie – la demisolul Catedralei Mitropolitane din Cluj Napoca – la initiativa Mitropolitului Bartolomeu Anania, in cursul anului 2011, Muzeul Mitropoliei clujene  cuprinde numeroase icoane pe lemn și sticlă, obiecte de cult, potire si manuscrise liturgice, acoperind perioada secolelor XV-XIX dar si tiparituri din secolele XVII-XIX provenind din tipografii romanesti. Va invit la un periplu fotografic in muzeu (o foarte mica parte a colectiilor):

Un loc aparte in muzeu, protejata de geam, il are “sora” icoanei Fecioarei Maria cu Pruncul ce se gaseste la Manastirea Nicula si este considerata “facatoare de minuni”. Icoana din muzeu, tot o Maica Domnului cu Pruncul in brate, provine din biserica satului Ilisua si a fost pictata de acelasi mester ca si cea de la Nicula, si anume de Luca din Iclod, in anul 1673. Istoriile orale arata ca ambele icoane au lacrimat, si pentru aceasta in popor sunt considerate “facatoare de minuni”. Mai jos – fotografia cu icoana pastrata in muzeu:

Icoana care a lacrimat, considerata facatoare de minuna, ‘sora’ celei ce se afla la Manastirea Nicula (mult mai cunoscuta), ambele realizate de mesterul Luca din Iclod, in jurul anului 1670

In incinta muzeului se afla si necropola ierarhilor – o capela, care se gaseste pozitionata sub absida altarului catedralei, in care se afla mormintele Episcopului Nicolae Ivan, al Arhiepiscopului Teofil Herineanu si al Mitropolitului Bartolomeu Anania:

“Altfel despre Parintele Arsenie Boca” – convorbiri contemporane consemnate de jurnalistul Marius Vasileanu

Am avut surpriza, trecand ieri (23 aprilie 2016) prin Cluj Napoca, si intrand si pe la Targul de carte Gaudeamus (desfasurat in orasul transilvan in perioada 20-24 aprilie 2016) sa gasesc o carte noua despre Parintele Arsenie Boca – despre care voi semnala aici celor interesati.

Afisul lansarii (stanga), la care nu am participat, arata numele celor care au stat alaturi de autorul covorbirilor adunate in carte, jurnalistul Marius Vasileanu.

Primind ca “tema de lucru” o carte despre Parintele Arsenie Boca, autorul prezinta in “Argumentul” de dechidere a lucrarii modul cum a aparut ea: “Povestea acestui volum a inceput in primavara anului 2015, cand poetul si editorul Vasile George Dancu mi-a propus sa scriu pentru Editura Scoala Ardeleana o carte despre Parintele Arsenie Boca. In pofida argumentelor sale – data fiind prezenta mea activa in presa romaneasca a ultimelor doua decenii, axata, in general, pe fenomenul religios contemporan si, in particular, pe cel crestin ortodox romanesc -, am refuzat prompt…“

Targu de carte Gaudeamus, in cortul montat in Piata Unirii din Cluj Napoca, aprilie 2016

Inainte insa de a introduce o scurta prezentare a cartii, as folosi prilejul pentru a transmite cititorilor care poposesc pe acest blog, in speta celor care citesc paginile scrise in legatura cu Parintele Arsenie Boca, ca tot ceea ce considera impotriva propiilor conceptii si puncte de vedere, sa evite! Deci, si acest blog, caci nimeni nu este silit sa-l rasfoiasa! Suntem oameni liberi, asa ne-a lasat Dumnezeu, si El este primul care a respectat si respecta acest dar de mare pret; cu atat mai mult noi, fiecare, sa o facem. Asa cum personal nu am “navalit” cu argumente (evident, umane…) peste principiile altora in ceea ce priveste slujirea, credinta si exprimarea verbala ori iconografica a Parintelui Arsenie Boca, asa ma gandesc ca este omeneste sa procedeze si altii cu mine. Acei altii, tot incearca sa argumenteze si sa dovedeasca cata inselare si cata pacatosenie au stat piatra de temelie in invatatura Parintelui Arsenie; si imi trimit link-uri catre argumentatii tot mai savante si mai imbatabile… iar eu ma tot intreb de cata dragoste sunt ei in stare fata de mine (si de altii ca mine, desigur…), incat, dorind cu orice pret sa ma/ne fereasca de rau si de pierzare, iata, insista sa-mi/sa ne faca binele cu forta si sa ne deschida ochii. Le multumesc pentru dragostea lor, caci probabil din dragste o fac.

Pentru interesati, inserez mai jos copertile fata si spate ale cartii lansate la Cluj. Pe coperta fata se observa numele celor intervievati pentru a-si spune punctele de vedere cu privire la modul cum ei au perceput pe Parintele Arsenie. Intre ei de exemplu, sunt doi cercetatori in arhivele CNSAS (George Enache si Adrian Nicolae Petcu) care au rasfoit/parcurs dosarele “de cadre” ale Parintelui Arsenie, dar si un om care l-a cunoscut nemijlocit si care slujeste ca preot paroh la Biserica din Draganescu – pictata in intregime de Parintele Arsenie, preotul Razvan Lucian Petcu. Poate ca cel mai surprinzator con-vorbitor este medicul scriitor Dumitru Constantin Dulcan (autorul mai multor carti de la frontierele cunoasterii), care incepe dialogul asa: “As vrea sa spun ca, venind din unghiul stiintei, eu il privesc pe Parintele Arsenie Boca ca pe un fenomen care se situeaza la interferenta intre realitate si suprarealitate. In clipa de fata trebuie sa spunem ca Parintele Arsenie Boca este un fenomen de o extraordinara anvergura, care se extinde, se tot extinde. Este firesc ca in situatia asta sa ne intrebam cat adevar este, cata realitate si cata mitologie.“

Punctele de vedere din carte sunt ale unor oameni care, in covarsitoarea lor majoritate, nu l-au cunoscut nicicand in mod direct pe Parintele Arsenie. Cu totii sunt intelectuali, au profesii in care s-au facut cunoscuti, si au o experienta de viata consistenta, fiind trecuti cu totii de varsta de 45 de ani. Acestia, si probabil si altii asemenea lor, au acceptat sa dialogheze despre o persoana pe care nu au avut niciodata ocazia sa o intalneasca si sa o cunoasca, decat intr-un mod cu totul indirect; totusi, CEVA i-a incurajat pe toti sa vorbeasca…

In zilele acestei saptamani au fost livrate ajutoare alimentare din Romania in Basarabia

Ajutoarele oferite de guvernul Romaniei pentru Republica Moldova – la aziluri, scoli -internat, spitale si familii in care exista unul sau mai multi invalizi de gradul I au ajuns in zilele din urma la basarabeni. Ilustrez cu cateva fotografii si o filmare, realizate ieri intr-o familie din Chisinau, continutul pachetului destinat familiilor cu invalizi. De asemenea, Romania a mai oferit si carburanti familiilor de la sate in care exista invalizi de gradul I.

 

O sfanta a zilei, cu o viata cutremutaroare: Sfanta Maria Egipteanca

Desen in tehnica pix de Gabriela Mihaita David (cu multumiri!!!)

In schita radiofonica de mai jos veti afla ascultand, viata cu totul cutremuratoare a unei mari si cinstite sfinte – Maria Egipteanca, ce s-a savarsit din viata aceasta in aceeasi zi cu Domnul Iisus Hristos, dar la 383 de ani dupa acesta. Ea a trait in perioada anilor 344-422, avand o tinerete cu totul destrabalata si o convertire brusca si uimitoare. După 47 de ani de pustnicie în singurătate, ea l-a întâlnit pe preotul Sfântul Zosima în deșert, care a convins-o să-i povestească viața. Povestea vieții Mariei a fost pusă pe hârtie de Sfântul Sofronie, Patriarh al Ierusalimului, ulterior. In schita radiofonica interpretarea Mariei Egipteanca este realizata de actrita Maria Ploae:

Se lucreaza in sfarsit, conform procedurii oficiale a BOR, la dosarul de canonizare a Parintelui Arsenie Boca: prima sedinta, Deva, 16 aprilie 2016

La nivelul Mitropoliei Ardealului a fost semnalata public intrunirea ce insoteste prima etapa din cadrul derularii procedurii standard in vederea posibilei canonizari a Parintelui Arsenie Boca. Scurtul comunicat oficial publicat ieri de Episcopia Devei si Hunedoarei (de care apartine Manastirea Prislop) suna astfel: “Sâmbătă, 16 aprilie 2016, la sediul Episcopiei Devei și Hunedoarei, s-a desfășurat prima ședință de lucru a comisiei teologice mitropolitane speciale care cercetează viața și activitatea părintelui Arsenie Boca“.

Practic, avem dovada ca dosarul de canonizare este in faza examinarii de catre organe eparhiale si persoane competente (profesori, cercetatori, istorici, canonisti, etc.) in perspectiva promovarii procedurale. Eparhia (Episcopia Devei si Hunedoarei -in acest caz) se ingrijeste deci de realizarea referatului – sinteza cu motivele si argumentele care ar putea conduce la luarea unei hotarari de canonizare. Aceeasi eparhie va fi cea care va intocmi si proiectul Tomos-ului de canonizare. Conform procedurii, urmeaza ca rezultatele studiilor si cercetarilor sa fie publicate in presa eparhiala si in alte reviste bisericesti.

La sedinta de ieri au participat, conform imaginii de mai jos (publicata langa telegraficul anunt, pe site-ul Episcopiei): Mitropolitul Ardealului IPS Laurentiu Streza (care este totodata si preşedintele Comisiei sinodale de canonizare a sfinţilor români! si inalt statatorul atat al Manastirii Prislop cat si al Manastirii de la Sambata – in care a slujit Parintele Arsenie Boca), academician prof. univ. dr. pr. Mircea Pacurariu (care a publicat, intre altele, cele trei editii deosebite ale cartii “Manastirea Prislop. Monografie istorica”, cea de a III-a editie fiind aparuta la Editura Episcopiei Devei si Hunedoarei in 2013), Pr. Episcop Daniil Stoenescu al Daciei Felix (ucenic din anii din urma ai Parintelui Arsenie, fost preot al Manastirii Prislop in anii ’80 si cel caruia i se datoreaza aducerea la lumina si publicarea majoritatii lasamantului scris al Parintelui Arsenie ramas la metocul din Sinaia dar si nenumarate conferinte despre personalitatea si sfintenia Parintelui Arsenie), Episcopul Devei și al Hunedoarei PS Gurie Georgiu (care a coordonat toate activitatile legate de Manastirea Prislop si de editare-publicare din anii din urma), Pr. Simion Todoran – profesor la Facultatea de Teologie din Alba Iulia (unul dintre putinii preoti care a sustinut fara rezerva si fara teama: “Cred cu tărie. Părintele Arsenie este sfânt!”), istoricul Adrian Nicolae Petcu (cercetator in arhivele CNSAS pe problematica preotilor detinuti si cel care a publicat, de o buna bucata de vreme, numeroase articole despre Parintele Arsenie Boca din perspectiva documentara, inclusiv in cotidianul Patriarhiei BOR)  si inca doi preoti.

Imagine de la prima sedinta pentru studiul dosarului de canonizare a Parintelui Arsenie. Sursa foto: aici

Pentru cititorii interesati de evolutia activitatilor in directia canonizarii – din ultimii doi ani si jumatate, oferim, in ordinea cronologica a pasilor intru canonizare, si trimiteri catre urmatoarele articole (in marea majoritate, de pe acest blog):

13 septembrie 2014:  Parintele Arsenie Boca – o canonizare in asteptare…

25 septembrie 2014:  O noua cerere de canonizare a Parintelui Arsenie Boca, adresata Patriarhiei Romane de catre Asociatia  Fostilor  Detinuti  Politici 

28 noiembrie 2014:   lansarea Petitiei pentru canonizarea Părintelui Arsenie Boca, initiata de jurnalistul Victor Roncea. Petitia are in prezent (17 aprilie 2016) peste 13.500 de semnaturi (petitia este inca descisa!)

22 decembrie 2014:  Demersurile anului 2014 intru canonizarea Parintelui Arsenie Boca, continua…

13 februarie 2015:  Semnale pozitive ale Patriarhiei Romane cu privire la Parintele Arsenie Boca!

31 martie 2015:  Cateva elemente de fundamentale din Metodologia de cercetare si examinare a propunerilor de canonizare ale Sfantului Sinod, conform hotararii 4255/2002 (valabila si azi)

12 aprilie 2015:  Pe tema canonizarii Parintelui Arsenie Boca, la B1 TV, azi…

2 mai 2015:   Mormantul Parintelui Arsenie Boca de la Prislop a fost acoperit de un chivot de protectie

3 august 2015:  La Manastirea de la Sambata se amenajeaza un parc ce reinviaza atmosfera din in timpul slujirii Parintelui Arsenie Boca

29 septembrie 2015:  Scrisoarea-cerere adresata de jurnalistul Victor Roncea Patriarhului Romaniei

29 septembrie 2015:  Primul pas din demersul intru posibila canonizare a Parintelui Arsenie Boca, a fost in sfarsit facut la nivelul ierarhilor: 28 septembrie 2015, declaratii de presa ale clericilor

30 noiembrie 2015:  Pasi in demersul pentru canonizarea Parintelui Arsenie Boca: respingerea contra-argumentelor

***

In loc de incheiere:  

Redau mai jos, preluat din “Nota asupra Editiei I” la cartea “Cararea Imparatiei” scrisa de Parintele Arsenie, cele scrise de Monahia Zamfira Constantinescu cu referire la un citat din Baudelaire aflat intre insemnarile ramase de la Parintele Arsenie, citat care i se parea maicii “definitoriu pentru activitatea si personalitatea Sfintiei Sale”:

“Orice opera mare si severa nu se poate incrusta in amintirea oamenilor si nici nu-si poate cuceri locul in istorie, fara impotriviri crancene. Oamenii nu stiu cu ce rabdare si inzestrare a inzestrat Providenta pe cei carora le-a incredintat o misiune“.

Detaliu colt de icoana pictata de Parintele Arsenie Boca, cu semnatura sa – AB, (una dintre foarte putinele cu semnatura)

 

 

“Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca” – un articol de Isabela Vasiliu-Scraba

Scena “Liturghia arhiereasca” – scena aflata in partea stanga a absidei altarului bisericii “Sf. Nicolae” din satul Draganescu, biserica pictata in tempera de Parintele Arsenie Boca (in perioada 1968-1983)

Sursa articol: https://isabelavs2.wordpress.com/articole/isabelavs-ghius/

“REZUMAT DE IDEI: Lumina Raiului într-o Biserică pictată de un Sfânt. – Urmașii lui Nichifor Crainic la catedra de mistică.- Ioan G. Savin și Părintele Arsenie Boca înfățișându-l pe Renan. -Vremurile „filocalice” dinainte de arestarea Sfântului de la Sâmbăta. -Asemănarea lui Dumnezeu în om după Benedict Ghiuș. -Basarabia lui Benedict Ghiuș și a profesorului Ioan G. Savin. – Arestări politice abuzive (Rugul aprins). – Rugăciunea isihastă (D. Stăniloae). Evoluția de la chip la asemănare și asemănarea sfinților din Biserica Drăgănescu. -Lumina harului în temnițe comuniste: Iisus în zeghe pictat la Elefterie de Părintele Arsenie Boca.

Cuvinte cheie: „Biserica Drăgănescu”, „Părintele Arsenie Boca” , „Benedict Ghiuș”, „Ioan G. Savin”, „Basarabia”, „Nichifor Crainic”, „martirii temnițelor comuniste”, „Iisus în zeghe din Biserica Elefterie cel nou”.” (cititi articolul, aici).

“Nu este mai mare semn al smereniei decit a nu-l judeca pe celalalt in caderea sa” – Parintele Savatie

 

Parintele Savatie, la un pahar de vorba, in 2014 (sursa foto: aici)

In legatura cu mesajul si conceptia piesei muzicale “Despre smerenie” a trupei Taxi, recent lansata in media, vuieste Internetul. Intre cei multi, tocmai si-a exprimat punctul de vedere si Părintele Savatie Bastovoi, a carui alegatie incepe astfel:

<<Monologul ortodoxului smerit:
„Numai cineva care nu pricepe nimic in smerenie poate spune despre mine ca nu sint smerit!”…>> cititi mai departe, aici.