anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

“Rugăciunea lui Iisus” – de Nichifor Crainic; coperta – dupa un desen al Parintelui Arsenie Boca

Teologul Florin Dutu continua seria de reconstituiri si recuperari ale scrierilor academicianului Nichifor Crainic cu o noua aparitie editoriala la Ed. Floare Alba de Colt (imaginea copertii fata, mai jos; sursa: AICI). Carticica a fost anuntata astazi, 21 ianuarie 2017, de editor. Este a saptea reconstituire – profil  a academicianului Nichifor Crainic, datorata lui Florin Dutu (cititi si aici).

16195290_811060559034724_1164113405167152109_n
„Dintre formele experimentale şi teoretice ale misticii ortodoxe, cea care o domină şi îi dă coloritul deosebit e Rugăciunea lui Iisus, cunoscută între multe alte numiri şi sub acelea de Rugăciunea mintală, Rugăciunea cordială sau Rugăciunea isihastă. În viaţa spirituală a Occidentului, nu-i putem găsi o formă similară. E proprietatea exclusivă a Răsăritului. Atât prin esenţa doctrinară, cât şi prin metodă şi nu mai puţin prin practica ei de-o covârşitoare amploare istorică, dăinuind din vechime până la vestiţii stareţi ruşi din vremea noastră, ea constituie în cea mai largă măsură contemplaţia ortodoxă… Făcând parte din patrimoniul spiritual oarecum secret al vieţii monahale, firul istoric al provenienţei ei se poate urmări înapoi până în veacurile clasicismului creştin, când urma i se pierde în aburii legendari ai tradiţiei… Rugăciunea lui Iisus e o tradiţie secretă a monahismului contemplativ.”
(Academicianul Nichifor Crainic, Rugăciunea lui Iisus)

Titlu: Rugăciunea lui Iisus
Autor: Nichifor Crainic
ISBN 978-606-93984-5-6

11×20 cm,  64 pagini

Editura Floare Albă de Colț, ianuarie 2017.
SURSA:   http://www.floarealbadecolt.ro/index.php/noutati/51-noutati20.html

2 Comments »

Florin Dutu: de pe urmele Parintelui Arsenie Boca, pe urmele discipolului sau, Profesorul teolog Nichifor Crainic

11013469_546008925539890_6622889028940658220_n

Coperta de mai sus este a cartii foarte recent aduse la lumina de acelasi ostenitor teolog si economist cibernetician Florin Dutu, care in ultimii doi ani (2014 si 2015) a redat publicului, cercetand asiduu in arhive nedeschise, parti semnificative si inedite din viata si activitatea Parintelui Arsenie Boca (puteti citi mai multe articole pe acest blog dand cautare in rubrica “Search” dupa Florin Dutu)  si mai apoi, cu cateva luni in urma, pornind de la firul legaturii dintre Sfantul Ardealului si marele teolog mistic, profesorul sau Nichifor Crainic, si despre acesta din urma (cititi aici  si  aici).

DSC07818

Florin Dutu, la o emisiune B1 TV din aprilie 2015, pe tema vietii si activitatii Parintelui Arsenie Boca

Cu smerenia si modestia care ii stau in fire, la 6 mai 2015, teologul Florin Dutu anunta pe contul de Facebook al editurii unde a publicat toate cele 6 carti ale sale, Floare Alba de Colt, aparitia cartii a carei coperta este redata mai sus. Isi incepea prezentarea astfel: “Manuscrisul acestor memorii – o capodopera a genului memorialistic -, scrise în anii 1945-1946, când Nichifor Crainic a fost sub mască-pribeag în ţara sa (se ascundea de autorităţile prosovietice la Mănăstirea Sâmbăta de Sus – protejat de stareţul Arsenie Boca – şi prin satele ardelene), a fost salvat şi păstrat cu grijă de către Părintele Arsenie Boca (1910-1989), într-o perioadă (1947-1962) când puteai fi trimis în temniţă sau la Canalul Dunăre-Marea Neagră dacă deţineai scrieri de-ale lui Nichifor Crainic. Cititi mai departe aici…

Florin Dutu contribuie astfel si mai mult la o restaurare exceptionala a istoriei, ortodoxiei si culturii romanesti ostracizate si dorite a trece in randul necunoasterii de catre un regim ateu bolsevic ce a dezradacinat programat romanismul.

Rasfoind recent revista al carui redactor a fost ani la rand Nichifor Crainic, “Gandirea“, in numarul 5 (luna mai) din 1938, am gasit doua elemente importante, pe care dealtfel Florin Dutu (cel putin unul dintre ele) l-a punctat deosebit in cartea sa despre Nichifor Crainic “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni” (este vorba de originea demararii actiunii de aducere in tara si traducere a FILOCALIEI de la Muntele Athos – actiune la radacina careia a stat Nichifor Crainic, dar pe care a desavarsit-o in fapta Parintele Arsenie Boca – cu ocazia deplasarii sale la Athos in perioada martie-iunie 1939 si apoi lucrul pe slove, la traducere, al Parintelui Dumitru Staniloae ajutat de Parintele Arsenie care a facut si posibila aparitia si multiplicarea lucrarii – vol. I-IV – vedeti si aici). Al doilea lucru la fel de important aparut in acelasi numar de revista, este tot unul privind o radacina cultivata apoi de Parintele Arsenie la cel mai desavarsit nivel practic, si anume “Rugaciunea inimii“, despre care Nichifor Crainic scria in mai 1938 un articol intreg in revsita “Gandirea“. Avem practic, cu aceste elemente, pornirea unei legaturi de o viata intre marii teologi ai Romaniei, asa cum demonstra magistral Florin Dutu incartea sa despre cei trei mari, citata mai sus: Nichifor Crainic, Arsenie Boca si Dumitru Staniloae

Cu ocazia foarte recentei (re)publicari a “Memoriilor” lui Nichifor Crainic, Florin Dutu aduce in plus intre copertile respectivei carti inca doua elemente bibliologice semnificative:

1. Nichifor Crainic şi secolul său – un studiu introductiv de 15 pagini – semnat de Florin Duţu;

2. INEDIT: Cuvântul Pr. Dumitru STĂNILOAE (1903-1993) de la aniversarea de 80 de ani a lui Nichifor Crainic, în ziua de 23 dec. 1969, la Restaurantul Bucur.  Despre aceasta din urma contributie, jurnalistul Victor Roncea, initiatorul Petitiei laice intru canonizarea Parintelui Arsenie Boca (inca deschisa pentru semnaturi), facea cunoscut ieri, 8 mai 2015, articolul pe care va invit sa-l parcurgeti: AUDIO EXTRAORDINAR: Discursul Părintelui Dumitru STĂNILOAE la aniversarea de 80 de ani a academicianului Nichifor CRAINIC. Cercetătorul Florin Duţu prezintă înregistrarea, preluată de MĂRTURISITORII. Plus FOTO.

 

4 Comments »

Parintele Arsenie Boca la Castelul Bran, in 1946 si 1947

Pe raftul bibliotecii din casa doamnei Zoe Daian, nepoata Parintelui Arsenie Boca, am vazut si fotografia cu Parintele, de mai jos. Pe spatele ei, scrise de mana parintelui, urmatoarele: Bran, 10.XI. 1946. Nu-mi aminteam colonada aceea langa care sta Parintele, la Bran,  dar iata, revizitand Castelul Bran, am identificat intr-adevar locatia din fotografie (foto alaturata mai jos). Curtea interioara a castelului, nu prea mare,  are una dintre iesiri aflata intre cele doua mici colonade. Si usa din spatele Parintelui s-a pastrat. Acolo a fost fotografiat Parintele Arsenie, in toamna anului 1946. Mersese acolo, la invitatia Principesei (Domnitei) Ileana a Romaniei, care mostenise castelul de la mama sa, Regina Maria a Romaniei.

In Procesul Verbal de interogatoriu pe care Parintele Arsenie Boca l-a semnat la 5 octombrie 1955, la Timisoara (aparut in cartea ” Parintele Arsenie Boca – Obiectivul ‘Bratu‘”, Ed. Patmos, Cluj Napoca, 2009), la intrebarea legata de locul si timpul cand a cunoscut-o pe Domnita Ileana, Parintele a raspuns ca in vara anului 1947 Domnita a venit pentru prima data la Manastirea Sambata si asa a cunoscut-o. In acel interogatoriu da mai multe date privind legatura cu Domnita Ileana, toate in cursul verii si toamnei anului 1947 –  vizitele facute de Parintele la Bran si Bucuresti, la invitatia Domnitei, si respectiv sosirile la Manastirea de la Sambata ale Domnitei. In noiembrie 1947 Parintele afirma ca a avut loc ultima sa intalnire cu Domnita (inainte de plecarea ei definitiva din Romania, in primele zile din ianuarie 1948, expulzata fiind de comunisti).

 

boca-2 DSC04382

Inadvertentele datelor, respectiv ale anilor – 1946 si 1947 – unul pe fotografia scrisa de Parintele si altul dat in declaratia de la securitate,  mi-au atras cumva atentia. Daca este sa nu de retinut acest lucru, inca nu stim.

In cartea de curand aparuta, “Parintele Arsenie Boca in Arhivele Securitatii“, vol. 1,  (Ed. Agnos, Sibiu, 2013), la pag. 117 se regaseste si o Nota informativa a Inspectoratului Regional de Siguranta Brasov catre Directiunea Generala a Sigurantei Statului, datata 27 octombrie 1947. In ea, referindu-se la Parintele Arsenie, se specifica: “Este foarte bine vazut de Mitropolitul Balan al Sibiului si Arhiducesa Ileana de Habsburg” (n.n. este vorba despre Domnita Ileana).

O a doua fotografie datata in anul 1946, luna septembrie insa, (datare facuta de catre autorul articolului – Adrian Nicolae Petcu), a aparut in ziarul “Lumina” in august 2013 si se pare ca este cea mai recent gasita in arhive fotografie cu Parintele Arsenie Boca. In acesta fotografie (mai jos), apare Principesa Ileana in costum national, Mitropolitul Nicolae Balan si Parintele Arsenie Boca (in lateral dreapta).

mitropolitul-nicolae-balan-principesa-ileana-arsenie-boca

Principesa Ileana, alaturi de Mitropolitul N. Balan iar mai in fata, drepata, Parintele Arsenie Boca (datat de autor: 15 septembrie 1946)

DSC04253

Capela “Inima Reginei” de langa Castelul Bran, azi, renovata. La punerea pietrei de temelie a slujit Parintele Arsenie Boca. Capela se gaseste pe terenul fostei curti a spitalului de campanie din Bran. Undeva in spatele capelei, in stanga, la baza muntelui, se gaseste cufarul de marmura dupa grilaj, unde a stat inima Reginie Maria din 1940 pana in 1948. Iar in fundal spate-Castelul Bran

La 27 iunie 1947 Parintele Arsenie Boca de la Manastirea Brancoveanu din Sambata de Sus, venea la Bran, chemat fiind de Principesa Ileana, pentru a sluji la sfintirea micii capele pe care o ridicase Principesa in amintirea mamei sale, Regina Maria. In fapt capela de la Bran (foto mai jos), numita “Inima Reginei” fusese ridicata ca o copie fidela a capelei “Stella Maris” de langa vila Reginei Maria de la Balcic. Acolo, la Balcic, fusese depusa in 1938 inima Reginei Maria (dorinta testamentara a reginei), dupa moartea sa, de la 18 iulie din acel an. Dupa cedarea Cadrilaterului Bulgariei, cand Balcicul de la Marea Neagra a devenit teritoriu bulgaresc, in septembrie 1940, Principesa Ileana s-a ocupat de aducerea la Bran a inimii mamei sale. Pana la asezarea in capela de la Bran, inima Reginei Maria a avut un lacas sapat in munte, de fapt la poalele Muntelui Magura, in imediata vecinatate a castelului Bran (foto stanga). Acolo, intr-un sarcofag de marmura existent si azi, dupa un grilaj din fier, ornamentat cu cruci gamee, a stat inima Reginei Maria cativa ani, pana la stramutarea in capela sfintita de Parintele Arsenie.   In Procesul verbal dat la securitatea din Timisoara in 1955 (amintit mai sus), Parintele Arsenie mai mentiona: “Am facut o data slujba impreuna cu preotul din Bran, Lascu, la asezarea pietrei fundamentale a capelei din curtea spitalului de la Bran.” (n.n. Spitalul de la Bran a fost construit in 1945 si a fost spital de campanie. Principesa Ileana isi dorea ca Bisericuta ‘Inima Reginei Maria’ sa fie locas de slujba pentru cei internati in Spitalul din Bran. Multa vreme, principesa a lucrat ca voluntar in spitalul de la Bran iar prin mijlocirea principesei, spitalul primea medicamente din Germania si Elvetia).

DSC04274

Sapatura in munte pentru locasul sarcofagului de marmura in care a stat inima Reginei Maria a Romaniei din septembrie 1940 pana in 1948/1949

Poate ca si mai interesant este faptul ca Principesa Ileana insasi avea sa scrie, in 1959, in “Introducere la Rugaciunea lui Iisus” despre Parintele Arsenie, fara sa-l numeasca. Principesa se afla in SUA in exil si scrisese deja cartea sa “Traiesc din nou” (orig. “I live again”).

Redau mai jos textul original in engleza, in care Principesa Ileana il indica pe Parintele Arsenie Boca drept Invatatorul Rugaciunii Inimii, pentru ea:

DSC04344

Fotografie cu Prinicpesa Ileana (in 1928), care se gaseste in Castelul Bran

I have often read the Jesus Prayer in prayer books and heard it in church, but my attention was drawn to it first some years ago in Romania. There in a small Monastery of Sâmbata, tucked away at the foot of the Carpathians in the heart of the deep forest, its little white church reflected in a crystal-clear mountain pond, I met a monk who practiced the “prayer of the heart”. Profound peace and silence reigned at Sâmbata in those days; it was a place of rest and strength—I pray God it still is.

I have wandered far since I last saw Sâmbata, and all the while the Jesus Prayer lay as a pre­cious gift buried in my heart. It remained inactive until a few years ago, when I read The Way of a Pilgrim. Since then I have been seeking to practice it continually. At times I lapse; nonetheless, the prayer has opened unbelievable vistas within my heart and soul.

 

Peste ani, Principesa Ileana se va calugari, sub numele de Maica Alexandra…

5 Comments »