Conferinta despre Parintele Arsenie Boca la Biblioteca Nationala a Romaniei, Bucuresti, 27 octombrie 2016 – preambulul canonizarii?…

Fundatia Crestina Parintele Arsenie Boca anunta:    “Cu binecuvantarea Preafericirii Sale, a Preafericitului Parinte Patriarh DANIEL, joi, 27 octombrie 2016, orele 17:00, Preasfintitul Parinte Episcop Daniil al Daciei Felix va sustine la Biblioteca Nationala (Bucuresti) Conferinta “Lumina Parintelui Arsenie Boca inaintea oamenilor“ (Cf. Matei 5, 16).
Intrarea este libera.
Biblioteca Nationala – Bulevardul Unirii 22, Bucuresti”

***

Dupa cum se stie, Parintele Episcop Daniil Stoenescu a fost ucenic apropiat al Parintelui Arsenie in ultima parte a vietii pamantesti a Sfantului Ardealului, a slujit ca preot la Manastirea Prislop in a doua jumatate a anilor 1980 – fiind martor la ultimele vizite acolo ale Parintelui Arsenie, dar si la inmormantarea acestuia, a preluat si valorificat magistral  lasamantul Parintelui Arsenie de la asezamanatul monahal din Sinaia – prin publicarea unor carti cu scrierile originale lasate de Parintele Arsenie dar si a albumului cuprinzand intreaga pictura a Parintelui de la biserica din Draganescu, si a fost cea mai insemnata voce care a sustinut de la bun inceput, constant, prelegeri despre profilul sfant al Parintelui Arsenie Boca. De asemenea, Parintele Daniil Stoenescu este membru al comisiei teologice mitropolitane (Mitropolia Ardealului) speciale care cercetează viața și activitatea părintelui Arsenie Boca in vederea canonizarii (cititi aici). Din cunostinta noastra, aceasta comisie si-a incheiat prima etapa de lucru, aceea a adunarii si cercetarii dosarului de canonizare, aflandu-ne in momentul de fata in perioada de analiza la nivel superior a documentatiei formulate si depuse de comisie la Cancelaria Sinodului BOR (cititi aici etapele pe care le parcurge un dosar de canonizare). Daca ne amintim ca insusi presedintele acestei comisii, Mitropolitul Laurentiu Streza al Ardealului, a sustinut o conferinta cu tema “Părintele Arsenie Boca – trecut, prezent şi viitor“, la mijlocul lunii septembrie, in Italia, si ca prelegerea ce urmeaza a fi sustinuta pe 27 octombrie de Parintele Daniil Stoenecu are binecuvantarea Patriarhului Daniel, avem semnale foarte bune ca dosarul de canonizare are toate sansele ca in curand sa fie supervizat de Sinodul BOR! (La 28 noiembrie 1989 a trecut la Domnul Parintele Arsenie Boca).

Noua aparitie editoriala de importanta istorica: 9 autobiografii teologice din arhivele Serviciilor Secrete – cu un studiu introductiv de Florin Duțu

Teologul si ciberneticianul Florin Dutu, un pasionat si consecvent al lucrului in arhivele CNSAS de peste trei ani de zile, a editat de foarte curand (martie 2016) o lucrare la fel de inedita ca si precedentele cu care ne-a bucurat (cititi aici), cuprinzand autobiografiile unor teologi romani de anvergura care au patimit pentru credinta in perioada bolsevica – comunista. Prin click pe imaginea copertii cartii de mai jos, puteti accesa site-ul Editurii Floare Alba de Colt – pentru informatii suplimentare.

 

Cuprinsul cartii

9 autobiografii teologice din arhivele Serviciilor Secrete (studiu introductiv de Florin Duțu)
Nichifor CRAINIC (1889-1972)
Dumitru STĂNILOAE (1903-1993)
Arsenie BOCA (1910-1989)
Liviu STAN (1910-1973)
Spiridon CÂNDEA (1902-1990)
Constantin GRIGORESCU de la Biserica Boteanu
Emilian VASILESCU (1904-1985)
Ioan G. COMAN (1902-1987)
Ene BRANIŞTE (1913-1984)
Bibliografie

AUTOR: (coord.) Florin Duțu
TITLU: Autobiografii ale teologilor români ortodocşi în dosarele Securităţii
EDITURA: Floare Albă de Colț
Format: 13×20 cm
Pagini: 144
ISBN 978-606-93528-5-4

 

Inserez un mic extras din prezentarea cartii, postata de Florin Dutu pe contul de Facebook al editurii, cu referire la  un paragraf din autobiografia Parintelui Spiridon Candea (o personalitate extrem de putin cunoscuta!), care, dupa expulzarea din Manastirea Prislop (in mai 1959) si din monahism a Parintelui Arsenie Boca, i-a propus acestuia sa picteze biserica din satul Bogata Olteana – jud. Brasov (cititi si vizionati aici).

„În toamna anului 1940, venind Antonescu cu legionarii la putere, am fost propus fără ştirea mea să fiu numit prefect la Sibiu. Când am aflat acest lucru, am protestat vehement şi am refuzat să accept. Motivele: nu eram legionar, nu eram nici om de-al lui Antonescu şi nu voiam să intru activ în acea politică. Cunosc acest refuz Mitropolitul N. Bălan, prof. Liviu Stan şi consilierul Alex Popa. După câteva săptămâni de la acest refuz, am fost chemat de către Mitropolitul Nicolae Bălan care mi-a adus la cunoştinţă că sunt numit conducător al legionarilor din jud. Sibiu, pentru educaţia lor religioasă-morală. Educaţia lor politică şi instrucţia paramilitară vor face-o prefectul jud. Dr. Ioan Flesariu şi Dr. Nistor Chioreanu. Mi s-a arătat din partea I.P.S. Mitropolit Nicolae Bălan, că nu motive de ordin politic legionar au dus la această numire, ci interese superioare de ordin bisericesc şi cultural cer acest lucru. În noile împrejurări de viaţă Biserica trebuie să colaboreze cu Statul, iar venirea Universităţii din Cluj la Sibiu pretinde ca un om cu pregătire superioară, un profesor din învăţământul superior să fie în Sibiu, care să facă legătura între Biserică, Universitate şi Mişcarea Legionară.” (Pr. Spiridon CÂNDEA, profesor de Liturgică)

 

Ieri dupa-amiaza, la Manastirea Prislop…

De data recenta (la mijlocul lunii martie 2015 nu era in vigoare) este faptul ca arealul Manastirii Prislop a fost preluat recent sub paza si protectia unei firme private specializate, iar la Crucea Mormantului Parintelui Arsenie vegheaza continuu o persoana apartinand acestei firme. Valul de pelerini si vizitatori este deosebit de mare si maicile nu mai fac fata. Cuvintele Parintelui Arsenie Boca, “tara va lua foc de la Prislop” par din ce in ce mai clar a se adeveri.

Ieri fiind luni, dupa-amiaza, la vreme vecerniei (savarsita in Paraclisul de vara cu pereti de sticla), nu erau un numar foarte mare de pelerini, asa cum se vede intr-una dintre imaginile de mai jos. Insa a doua modificare semnificativa in ultimele doua luni, fata de mijlocul lunii martie 2015, este realizarea aleilor strajuite cu garduri mobile (mare parte apartinand Jandarmeriei Romane), separat pentru sensul de urcare si respectiv pentru cel de coborare de la Mormantul Parintelui, ceea ce indica faptul ca in anumite zile tranzitul spre mormant este urias.

Ieri, sub lumina calda si blanda a Prslopului, am respirat un aer incantator, plin de miresme si de frumoase rememorari despre viata si activitatea Sfantului Ardealului, Parintele nostru Arsenie…

 

In incinta Manastirii Prislop va incepe ridicarea unei biserici mai mari – mai 2015

Episcopia Devei si Hunedoarei, care are in subordine si Mănăstirea „Sf. Evanghelist Ioan” de la Prislop (Silvașu de Sus), a organizat ieri, 8 mai 2015, sarbatoarea hramului – Biserica Ortodoxă prăznuind pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan.

Sfânta Liturghie a fost oficiată de Mitropolitul Ardealului, IPS Laurentiu Streza, alaturi de  Episcopul Devei şi Hunedoarei – Parintele Gurie Georgiu, Preasfinţitul Parinte Daniil Stoenescu – Episcopul Daciei Felix, fost preot al manastirii Prislop si unul dintre cei mai tineri si intre ultimii ucenici in viata ai Parintelui Arsenie Boca si Episcopul Ortodox Român al Europei de Nord-Parintele Macarie.

La finalul slujbei s-a pus piatra de temelie pentru construcţia noii biserici a Manatsirii Prislop care va avea ca ocrotitor pe Sfântul Cuvios Mucenic Ştefan cel Nou, prăznuit la data de 28 noiembrie – data trecerii Dincolo a Parintelui Arsenie Boca! Biserica se va construi in zona mai larga din curtea manastirii, situala in apropierea portii de intrare.

În cimitirul Mănăstirii Prislop, la mormant, a avut loc ieri o slujbă de pomenire a Parintelui Arsenie.

+INFO (preluat de pe site-ul Manastirii Petru Voda): “Aproximativ 95.000 de oameni au fost în pelerinaj la mormântul părintelui Arsenie Boca, de la Mănăstirea Prislop, în cele trei zile ale minivacanţei de 1 Mai, potrivit estimărilor oficiale ale Jandarmeriei Hunedoara…Cititi continuarea aici.

Profilul lui Iisus din “arhiva cezarilor” – in doua traduceri ale unei aceleaisi scrisori originale…

Documentul-scrisoare de mai jos, s-a găsit in jurul anului 1865 într-o bibliotecă particulară din Anglia. A fost publicat în anul 1885 în revista bulgară „NOVA SVETLANA IZDROVERSLOVIE”. Traducerea de mai jos seamana izbitor cu o scriere apartinand Parintelui Arsenie Boca, probabil o traducere paralela, scriere ce apare in cartea “Din invataturile Parintelui Arsenie Boca. Rostul incercarilor” (– ingrijita de Ieromonahul Teognost si publicata de Editura “Credinta Stramoseasca“, Iasi, 2013). Redau ambele variante, pentru deosebita lor valoare:

VARIANTA 1:

„Majestăţii voastre şi stimatului Senat al Romei, din partea senatorului Lentulus, guvernatorul Iudeii, salutare!

Am aflat că doriţi să ştiţi ceea ce vă voi comunica prin această scrisoare.

Trăieşte aici un Om care Se bucură de o mare reputaţie, un Om virtuos care se numeşte IISUS HRISTOS. Poporul spune că este un Profet al adevărului, iar ucenicii Lui susţin că ar fi chiar Fiul lui Dumnezeu, adică Fiul Celui care a creat cerurile şi pământul şi tot ce a existat sau va exista vreodată. Şi în adevăr, o, împărate, în fiecare zi se aude despre minunile săvârşite de acest IISUS HRISTOS. Prin unul şi singurul Său Cuvânt, El dă sănătate bolnavilor şi viaţă morţilor. E de statură mijlocie şi de o frumuseţe uimitoare. Privirea Lui este atât de măreaţă încât inspiră respect în toţi cei ce Îl privesc şi care se văd siliţi să-L iubească şi să se teamă de El. Părul Lui are culoarea alunii coapte şi îi cade până pe umeri; i se împarte în două prin mijlocul capului, după obiceiul nazaritenilor. Fruntea Lui este lată şi exprimă inocenţă şi linişte. Nici o pată sau zbârcitură nu se vede pe faţa Lui rumenă. Nasul şi gura Lui nu arată nici un defect care să dea loc vreunei critici logice; iar barba Lui deasă este la fel ca părul, lungă şi este despărţită în două prin mijloc. Privirea Lui este măreaţă şi senină şi are ochii strălucitori. Lumina pe care o radiază faţa Sa este ca lumina soarelui, aşa că e imposibil ca cineva s-o privească prea mult. Această strălucire ciudată inspiră teamă. Când povăţuieşte însă pe cineva o face plângând şi prin felul de a fi atrage respectul şi iubirea celor ce-L ascultă. Se spune că n-ar fi râs niciodată, dar că ochii Lui sunt veşnic plini de lacrimi şi că iese foarte rar printre oameni. Cât despre învăţătura Sa, atrage atenţia întregului Ierusalim. Cunoaşte perfect toate ştiinţele, fără să fi studiat vreuna. Călătoreşte desculţ şi cu capul descoperit. Se spune că până acum nu s-a mai văzut un asemenea om prin locurile acestea. Mulţi iudei spun că este Dumnezeu, în timp ce alţii sunt împotriva Lui şi sunt de părere că este împotriva legilor majestăţii voastre. În ce mă priveşte, eu sunt revoltat împotriva acestor iudei pizmaşi, deoarece Omul acesta nu a cauzat niciodată vreo nemulţumire cuiva. 

Dacă majestatea voastră doreşte să-L vadă, precum mi-aţi scris mai înainte, faceţi-mi cunoscut şi vi-L voi trimite imediat, căci sunt gata să îndeplinesc cu smerenie şi supunere tot ceea ce-mi veţi porunci.”

Scrisă la Ierusalim, Crugal X, luna IX-a. Al majestăţii voastre prea smerit şi supus servitorPublius Lentulus, guvernatorul Iudeii.”

***

Potretul lui Iisus, pe cerul de deasupra Muntilor Fagaras / se vede si “Fereastra Sambetei” – realizat de Parintele Arsenie Boca, posibil inspirat tocmai de aceasta descriere din scrisoare… Pictura a fost daruita muncitorului Nicolae Streza din Fagaras in anii 1960, cand Parintele Arsenie se gasea la Bucuresti…

 VARIANTA 2:

transcrisa (tradusa?) de Parintele Arsenie Boca in perioada 1944-1946 la Sambata, cu titlul: “Guvernatorul din Iudeea, Publius Lentulus, catre Cezarul Roman“

“Am inteles, Cezare, ca ai dorit sa stii despre barbatul plin de virtute, cu numele Iisus Hristos. Este de statura mijlocie, fata lui e plina de bunatate si tradeaza o demnitate inaltatoare; astfel, privind la El te cuprind fara sa vrei simtaminte de teama, dar si de iubire. Parul lui pana la urechi are culoarea nucilor mai coapte si de acolo pana la umeri este de culoare deschisa, blonda, stralucitoare. Il poarta dupa datina nazarinenilor, cu carare la mijloc. Frunte neteda, fata fara incretituri si pete, barba de culoarea parului capului, creata dar nu prea lunga si impartita la mijloc. Privirea este serioasa si are puterea razelor soarelui. Nimeni nu-L poate privi drept in ochi. Daca mustra, inspira frica, iar imediat ce a mustrat plange. Desi e strict e si amical. Se zice ca nimeni nu L-a vazut razand vreodata, adeseori insa plange. Mainile si bratele sunt frumoase. Toti afla petrecere frumoasa cu el si interesanta. Rar il vezi in public, dar daca Se prezinta undeva, Se arata foarte modest. Are o tinuta foarte frumoasa si maiestoasa. Mama Sa este cea mai frumoasa femeie din acele parti. Desi n-a studiat niciodata, cu toate acestea cunoaste toate stiintele. El umbla descult si fara acoperamant pe cap. Multi rad daca-L vad in departare, dar indata ce vin in apropierea Lui tremura si totodata il admira. Se zice ca in aceste parti nu s-a vazut niciodata un asemenea barbat. El niciodata nu este multumit ci cauta sa indestuleze pe fiecare.”

Ierusalim, ziua a saptea, luna unsprezece. Publius Lentulus, Guvernator al Iudeii.

***

Cele mai multe reprezentari iconografice realizate de Parintele Arsenie Boca corespund foarte bine acestei descrieri faciale a lui Iisus Hristos! Vedeti mai jos ai alte cateva exemple, din biserica pictata de Parintele in tempera, in satul Draganescu de langa Bucuresti:

Manastirea Brancoveanu de la Sambata, ganduri si fotografii de iarna…

“Pentru noi Iisus e sensul vietii si al Istoriei; reazemul ei in ispitele si furtunile timpului. Iisus e asemanarea dupa care tanjim si insetam de-a lungul desertului lumii, originalul nostru, autenticitatea noastra; dar, mai mult decat acestea, Iisus este Prietenul nostru, care singurul ne ramane credincios si nu ne paraseste niciodata. Si mai mult: e Sfanta noastra Impartasanie cu desavarsirea, foamea noastra metafizica.” Ieromonah Arsenie Boca (din cartea “Cuvinte vii”, Ed. Charisma, Deva, 2006)

 

Laudatio lucrarii recente a lui FLORIN DUTU – “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni”

In decembrie 2014, teologul si ciberneticianul economist FLORIN DUTU, a publicat cartea de o desebita valoare istoriografica si spirituala, “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni“. La momentul la care am semnalat-o pe blogul meu, nu o parcursesem inca, si nu am putut sa-mi exprim un punct de vedere. Iata ca am reusit sa o citesc, si mi-as permite sa introduc mai jos cateva comentarii si o trimitere bibliografica semnificativa.

Cativa tineri teologi romani au avut chemarea – cu siguranta deloc intamplatoare, in ultimii cativa ani, sa porneasca spre aprofundarea biografiei reale si dificil de reasamblat privind viata si opera Parintelui Arsenie Boca – si i-as enumera aici doar pe doi dintre ei, in ordinea cronologica a implicarii lor: Alexandru Valentin Craciun si Florin Dutu. Nu ii cunosc personal pe niciunul dintre ei, asa incat daca voi face afirmatii neadevarate aici, ii rog sa ma ierte si sa intervina, pentru a ma corecta.

Alexandru Valentin Craciun este cel care a adus la lumina in 2009-2010 o parte semnificativa a lucrarii picturale aflate in Bucuresti, a Parintelui Arsenie Boca – despre care, pana la acel moment, nu s-a stiut… (cititi  aici!).

Florin Dutu a pornit pe urmele recuperarilor arhivistice ale tuturor elementelor ce puteau reconstitui cat mai fidel atat viata cat si lucrarea (duhovniceasca si iconografica) a Parintelui Arsenie. Inainte de lucrarea de autor amintita mai sus a lui Florin Dutu – care cuprinde o vedere mai larga asupra misticii ortodoxe de la noi, el a publicat, in ritm alert, doua carti dedicate numai personalitatii Parintelui Arsenie Boca (in 2013 si 2014). Aceasta a treia carte, “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni” – este posibil sa fi aparut oarecum neplanificat, in urma descoperirilor realizate in arhive de Florin Dutu, pe masura cercetarii intreprinse pentru reconstituirile legate de Parintele Arsenie. Iata ca astfel, Florin Dutu a scos la lumina un tablou situational de care nimeni nu a vorbit, dar a carui valoare pentru istoria ortodoxiei romanesti este uriasa. Si fac aceasta afirmatie bizuindu-ma pe un articol (si el atat de putin cunoscut…) aparut in revista “Gandirea” – serie noua, nr. 1-3 din 1998, articol semnat de Monahia Zamfira Constantinescu, despre care Parintele Arsenie ar fi spus ca a fost “singurul meu ucenic” (cititi aici) . Acest articol, cu titlul “Post-scriptum la o lucrare de istorie a isihasmului romanesc” face referire la “lacunele” si “inexactitatile” existente in lucrarea IPS Mitropolitul Serafim Joanta, “Isihasmul – Traditie si Cultura Romaneasca” (aparuta la Ed. Anastasia, Bucuresti, 1994). Voi extrage mai jos cateva fraze din articolul gandirist al Maicii Zamfira (care a si contribuit la revigorarea acestei publicatii, revista Gandirea, intrerupta de la aparitie de ateismul comunist, si reintrata in publicare dupa 1990):

“Marii absenti ai IPS Sale (n.m. – Parintele Serafim Joanta) sunt: Nichifor Crainic (1889-1972) care lipseste din capitolul ce trateaza ‘poeziile de inspiratie isihasta’ redusa in viziunea autorului doar la Vasile Voiculescu si Ioan Alexandru, precum si Parintele Arsenie Boca (1910-1989) absent din   capitolul 23 al partii a sasea (Monahismul in sec. XX) unde se face referire numai la Staretul Ioanichie Moroi, Parintele Paisie Olaru si Parintele Cleopa Ilie. Or, atat Nichifor Crainic cat si Parintele Arsenie si-au adus o contributie fundamentala la renasterea filocalica si la revigorarea monahismului romanesc in veacul nostru.

Cel dintai, respectiv Nichifor Crainic este initiatorul si autorul primului Curs de Mistica Ortodoxa in Teologia romaneasca (care din nefericire a aparut la Iasi in Ed. Mitropoliei cu titlul schimbat, ‘Sfintenia – Implinirea Umanului‘, si cu regretabile interventii in texte), iar lucrarile lui publicate in ultimii ani (Curs de Mistica Ortodoxa; Dostoievski si Crestinismul rus; Nostalgia Paradisului, ca si volumele de poezii), uimesc prin profunzimea, precizia si limpezimea ideilor teologice si prin bogatia duhului isihast pe care le cuprinde.

Cel de al doilea mare absent din lucrarea IPS Mitropolit Serafim – dar cu atat mai prezent in amintirea si constiinta miilor de credinciosi mireni, monahi si clerici – este Parintele Arsenie Boca, care in prefetele primelor patru volume din Filocalie (ed. I-a) este recunoscut, apreciat si confirmat de Parintele Dumitru Staniloae, ‘drept ctitor al Filocaliei romanesti’. La aceasta apreciere adaugam si frumoasele cuvinte ale IPSS Bartolomeu Anania din prefata volumului ‘Imnul Acatist al Rugului Aprins’:  ‘Fenomenul Arsenie Boca de anvergura nationala’ (1997, p.8).  

Am putea aminti si faptul ca in viziunea autorului istoria Manastirii Prislop (vezi p. 84-85) se opreste in sec. XVII, cea a Manastirii Sambata de Sus (p. 87-88) este intrerupta in anul 1935, autorul cartii vrand poate sa arunce in uitare activitatea duhovniceasca a Parintelui Arsenie de la aceste doua manastiri […], activitate si lucrare duhovniceasca ale caror ecouri departe de a se fi stins sunt din ce in ce mai vii, mai prezente si mai roditoare. 

Precizarile si randurile de mai sus nu dorim sa se constituie intr-o acuza, ci intr-un material in eventualitatea unei a doua editii ‘revizuita, adaugita si intregita’ a lucrarii Inalt Prea Sfintitului Serafim.”

Cele de mai sus le scria Maica Zamfira in 1998, cea care i-a fost alaturi Parintelui Arsenie Boca in toata vremea, peste 40 de ani! (cititi aici). Cu atat mai valoroasa si necesara devine azi aparitia si lecturarea cartii lui Florin Dutu – care efectueaza o restituire magistrala si fidela a realitatilor, trecand peste nenumaratele dificultati ale aducerii la lumina a adevarului despre figurile remarcabile ale ortodoxiei romanesti care au fost Nichifor Crainic, Parintele Arsenie Boca si, in context, Parintele Dumitru Staniloae.

Imagine de fateta a unui volum al Filocaliei – realizata de Parintele Arsenie Boca in 1945-1946

Cartea lui Florin Dutu recompune admirabil, cu instrumentarul stiintific adecvat si complex, radacina nealterata si nemanipulata a misticii ortodoxe – care a dorit sa contribuie, in vremuri nepotrivite si, se pare, in chip total nedorit, la inzdravenirea sufletului romanesc postbelic. In aceasta carte apar de exemplu, in premiera dupa stiinta mea, dovezile clare ale indepartarii numelui Parintelui Arsenie Boca din volumele 1-4 ale Filocaliei romanesti de la “Bucuresti si Sambata”, in editiile de dupa anii 1960 si de asemenea este adusa la lumina pentru intaia data cronologia aportului iconografic pe care l-a avut  Parintele Arsenie la pictarea Bisericii de la Bogata Olteana.

Cartea  “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni” este insa cu mult mai cuprinzatoare, avand 512 pagini si cateva zeci de referinte bibliografice, intre care o parte insemnata de documente de arhiva la prima mana.  Pe langa acestea, asa cum a preluat si jurnalistul Victor Roncea pe site-uri (vedeti aici si aici), cartea lui Florin Dutu prezinta si un numar de fotografii inedite cu Parintele Arsenie Boca, realizate dupa 1970.

O marturie a Isabelei Vasiliu-Scraba despre intalnirea sa cu Parintele Arsenie Boca

De vorba cu Părintele Arsenie Boca în Pangarul de la Cheia

articol de Isabela Vasiliu-Scraba

Sursa:    www.isabelavs.go.ro (articolul este preluat integral, cu acordul autoarei):

“Mie Părintele Arsenie Boca (după ce m-a salvat de la moarte în 2007) mi-a apărut la M-rea Cheia, pe 15 aug. 2012, aşa cum arăta intr-una din pozele lui când era stareț la M-rea Sâmbăta. De Sfânta Maria, pe la ora 20 m-am dus să cumpăr ceva de la pangarul  M-rii Cheia. Cum ușa era deschisă, am intrat înăuntru și am vazut că nu era nimeni. M-am dus în biserică (acolo la 8 seara se ține slujba) apoi iar m-am întors la pangar,  unde după tejghea apăruse un calugăr. Sfântul părinte Arsenie Boca luase locul tânărului călugăr Nicolae de la Pangarul M-rii Cheia și mi-a vândut o icoană. Semăna destul de vag cu Părintele Nicolae, arătos și el (cum am ‘verificat’  pe 3 sept), fiind cel mai tânăr călugăr de la Cheia.

In acea seară de 15 aug. 2012, Părintele (vânzător la pangar) avea chip frumos, intens trăitor. Pe față i se remarca înainte de toate fervoarea religioasă, dar și ochi albăstrii. Avea o figură pe care n-am recunoscut-o atunci, deşi ceva ceva tot am bănuit, fiindcă i-am spus imediat soţului meu care aştepta afară în maşină- că icoana mi-a fost vândută de un călugăr care seamănă cu Părintele ieromonah Arsenie Boca tânăr. De fapt, acea poză a Părintelui Arsenie Boca -cu care semăna bine călugărul de la Pangar  n-o ştiam. Prima data am văzut-o pe internet la întoarcerea in Bucureşti, postată la un interviu luat Aspaziei Oțel Petrescu publicat de revista Melidonium din Roman care-mi publica din scrieri. I-am arătat-o soţului și i-am spus că e o imagine leită cu a călugărului de la Pangar, Totuşi din poză nu se remarca acea intensă trăire duhovnicească pe care am remarcat-o la călugărul din pangarul M-rii Cheia.

Partea nostimă e că i-am făcut Sântului părinte Arsenie și o declaraţie de dragoste.

Nu eram hotărâtă ce sfânt să aleg și, cu toate că înfiripasem o oarece conversație cu tânărul călugăr (căruia ii spusesem că ‘am venit să cumpăr o icoană că e sărbătoare mare ‘), la el (la vânzător) nu mă uitam. Prin clasele primare (fiind o mare cititoare de povești) mă impresionase grozav povestea cu omul sărac pe care Dumnezeu tot vrea să-l ajute și tot îi pune în cale un sac de bani și el de fiecare dată găsește o modalitate să ocolească darul: ba închide ochii (dacă trece pe o punte) ba schimbă direcţia de mers, ba se întoarce din cărarea pe care o apucase.

Tot căutând prin icoanele expuse un sfânt a cărui icoana să îmi fie pe plac,  conversam și eu la Pangar fără sa mă uit cu cine vorbesc, atentă cum eram să aleg ceva diferit de tot ce aveam. Dintre sfinţi, călugărul vânzător l-a propus pe sf. Serafim din Sarov (care mie nu mi-a sunat prea bine din cauza rezonanțeri slave), apoi pe Sf. Nectarie, eu spunându-i că am fost la Sfântul Nectarie în Grecia, deși chiar până la Sfânt n-am ajuns. Cum nu mă puteam hotărî ce sfânt să aleg, i-am zis cu deplină sinceritate că dintre toţi sfinţii, eu pe Părintele Arsenie Boca îl iubesc cel mai mult.

Atunci dinspre călugărul vânzător (la care încă nu mă uitasem) s-a auzit ceva de neauzit prin pangarele pe unde am tot adus vorba de Părintele Arsenie, ceva care m-a uimit și m-a determinat să ridic privirea și să vad cu cine stau de vorbă.

Călugărul din spatele tejghelii  mi-a zis: `Da, e sfânt cu putere mare. Dar să nu-l uităm pe Domnul nostru, Iisus Hristos’. Pe urmă a adăugat ca „Biserica nu l-a canonizat”.

Uitându-mă la figura lui nobilă pe care se citea o mare fervoare religioasă, i-am zis fără ocol: `Mie puţin îmi pasă că oficialitățile nu l-au canonizat’. Apoi, arătând o icoana mică, din dreptul lui, l-am întrebat dacă e Sfântul Andrei. El mi-a confirmat și eu i-am zis ‘Dați-mi-l’. Aşa am cumpărat acea icoană care are un  semn sus în stânga, cum a luat-o și mi-a dat-o.

Având eu oarece bănuieli că vânzătorul din 15 aug. 2012 fusese chiar părintele Arsenie Boca, pe 3 sept l-am întrebat la pangarul M-rii Cheia pe Părintele Nicolae dacă mai e vreun călugăr care vinde acolo. Mi-a zis ca e doar el. Pe urmă l-am întrebat dacă a fost în seara de 15 august și mi-a zis entuziast că a fost atunci la Mânăstirea Cheia, de Sf. Marie, o zi cu totul specială că veniseră să participe la slujbă nişte fețe bisericeşti cu rang înalt (ceva episcopi, el le-a zis și numele). Pe urmă, când am adus vorba de Părintele Arsenie Boca, părintele Nicolae mi-a ţinut o întreaga poliloghie, a vorbit (ca mai toţi pe care îi auzisem prin pangare), mult și fără rost, că nu ştiu ce reguli sînt de îndeplinit, că o fi, c-o păți, că ba una, că ba alta. Aşa m-a convins deplin că nu el fusese călugărul care mi-a vândut icoana Sfântului Apolstol Andrei de Sfânta Marie.”

Parintele Arsenie Boca, in perioada slujirii la Manastirea Brancoveanu de la Sambata, probabil anul 1946 (nu stiu daca dna Vasiliu-Scraba a facut referinta la aceasta fotografie sau la alta, in textul citat mai sus…)

 

Sfintirea unei racle cu moaste de sfinti purtand icoane-simbol pentru lupta romanilor impotriva regimului comunist ateu, de catre Mitropolitul Ardealului

Ieri, a doua zi de Craciun, 26 decembrie 2014, intre activitatile IPS Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului, am remarcat sfintirea unei racle unde se păstrează fragmente din moaştele a peste 90 de sfinţi  – la Biserica “Sfântul Nicolae” din Moeciu de Jos,  Protopopiatul Bran-Zărneşti, jud. Brasov. In fapt nu sfintirea in sine este remarcabila, ci infatisarea corpului raclei! Au fost prezenti alaturi, protopopul de Bran-Zărneşti, parohul bisericii din Moeciu de Jos, Pr. Gheorghe Colţea, şi alti preoti din parohiile ţinutului Bran.

Ceea ce mi-a atras atentia in fotografiile de la eveniment (preluate mai jos de pe site-ul Mitropoliei Ardealului) este infatisarea exterioara a raclei metalice: ea este sub forma unei biserici, iar pe doua dintre laturile bisericii-racla, laturi vizibile in fotografii, se gasesc doua icoane deosebite: una este Maica Domnului cu Sfântul ei Acoperământ întins peste toţi fiii ei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste (foto separat, mai jos)  iar cea de a doua este o reprezentare iconografica a Sfantului Ardealului, inca necanonizat, Parintele Arsenie Boca.

 

 

Maica Domnului cu fiii ei care l-au mărturisit pe Hristos în temniţele comuniste din Romania este o icoana care in originalul ei strajuieste osuarul de la Schitul Inaltarea Sfintei Cruci din Aiud, locas ridicat la indemnul si la dorinta expresa a Parintelui Justin Parvu; locasul a fost construit pe “Rapa Robilor”, in amintirea martirilor omorati in temuta inchisoare din Aiud in vremea comunistilor.

Legatura pe care Parintele Arsenie Boca a avut-o cu tinutul Branului este destul de putin cunoscuta, inca. Sfantului Ardealului a avut insa o inraurire puternica si speciala aspra familiei regale a Romaniei, in speta asupra Principesei Ileana – fiica mezina a Reginei Maria a Romaniei si pastratoarea traditiei la Bran. Principesa Ileana a deprins rugaciunea inimii de la Parintele Arsenie Boca si tot ea a invitat pe Parintele Arsenie la Bran la sfintirea capelei “Inima Reginei” unde avea sa aduca inima mamei sale de la Balcic, in 1947 (cititi aici). Parintele Arsenie a fost iubit si cinstit in toata zona Brasovului si Sibiului, atat in perioada anilor cand a slujit la Manastirea Sambata (Sambata de Sus este si localitatea de nastere si a Mitropolitului Ardealului!) – respectiv 1940-1948, dar si cand a slujit mai apoi la Manastirea Prislop – anii 1948-1959. De altfel,  IPS Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului a afirmat la inceputul anului 2014, intre altele: “Eu pot să fac această mărturisire, că aș fi cel mai fericit om din lume, membru al Sfântului Sinod, cu atât mai mult că l-am cunoscut pe părintele, să pot să semnez și eu pe actul de canonizare.” (cititi aici)

Cinste realizatorilor si sfintitorilor raclei de la Moeciu de Jos in acest decembrie 2014!

“125 de ani de la naşterea teologului-martir Nichifor Crainic. Mărturii, Documente şi Fotografii inedite din Dosarele CNSAS şi ANIC scoase la lumină de cercetătorul Florin Duţu”

Va invit sa urmariti astazi, pe site-ul “Marturisitorii.ro” un medalion special in memoriam – NICHIFOR CRAINIC, realizat de jurnalistul Victor Roncea, pornind de la recenta carte publicata de Florin Dutu, “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni” (Ed. Floare Albă de Colţ, Bucureşti, 2014). Veti gasi nu numai informatie scrisa de mare valoare documentara ci si fotografii inedite si imaginea unei icoane – pana acum necunoscute, daruita de Parintele Arsenie Boca profesorului sau de mistica, Nichifor Crainic…

Ioan IANOLIDE, in cartea sa “Intoarcerea la Hristos”, scria despre Nichifor CRAINIC: „Este cel mai mare poet român creştin şi unul dintre cei mai mari poeţi creştini ai lumii. A fost Profesor universitar, academician şi ziarist. Opera sa poetică este completată de opera eseistică şi mistică. Prelegerile sale universitare îi înălţau pe auditori la ceruri […]”