anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

You searched for sandrina h.


Coltisor cu daruri de Craciun…manufacturate de Sandrina

Sandrina H. lucreaza podoabe in arta Origami. O mica parte din obiectele daruite de ea mie, de Craciun (prin truda mainilor ei atat de bolnave…), asez spre vizionare – aici. Bradutul din josul imaginilor, este ceva cu totul si cu totul special, adevarata arta! In Republica Moldova Craciunul inca nu a fost serbat (ei au calendarul “pe stil vechi”), dar Sandrina a trimis in Romania, o parte din munca ei, cu tot sufletul mare de care dispune. O uriasa bucurie, pentru mine! Bradutul l-am reasamblat la destinatie, etaj cu etaj, si numai din atat si am putut intelege cata migala presupune arta Origami si care este pretul fiecarei indoituri a hartiei, cu mainile deformate si dureroase de boala cu care lucreaza Sandrina…

… si felicitarea cu bradutul de mai sus, deschisa, cu urarile Sandrinei:

DSC02619

5 Comments »

Colectia de desene digitale ale Sandrinei

Sandrina H. este o tanara de 28 de ani din Chisinau, ce sufera, intre alte boli, de o forma grava de poliartrita reumatoida  juvenila care o imobilizeaza si incapaciteaza fizic la maini, picioare si corp. Mai multe date despre ea si despre multiplele ei moduri de exprimare artistica veti gasi pe blogul meu (pe mai multe pagini de-a lungul timpului), cautand dupa numele ei de mai sus ca si cuvant-cheie.

In ultimul timp Sandrina a descoperit desenul digital, si am primit de la ea multe forme artistice incantatoare, adevarate opere de arta, realizate cu degetele ei deformate si dureroase, pe ecranul telefonului! Va invit sa le vizionati, pentru ca sunt foarte reusite!

 

Leave a comment »

Film animat pentru copii – despre Dumnezeu si credinta: o productie ruseasca, august 2015

Filmul rusesc de animatie 3D “Extraordinara călătorie a Serafimei” a fost finalizat in prima parte a anului acesta si avut premiera la 27 august 2015 in Rusia. Realizat dupa un scenariu de Timotei Veronin si Victor Strelchenko, regizat de Serghei Antonov si produs de Vadim Sotskov si Igor Meshan, filmul este realmente surprinzator pentru timpurile in care traim: atat prin subiect- care trateaza mucenicia in timpurile noastre, pe care o copila cu iubire de Dumnezeu o transpune in fapt in lumea moderna de azi, cat si prin tehnica animatiei, prin crearea si transpunerea imaginii si insertia muzicii, toate de o calitate la nivelul tehnologiilor celor mai moderne. Din mica prezentare de mai jos (un fel de trailer al filmului), in cele 10 minute, putem vedea modul in care s-a lucrat la transpunerea din realitate in animatie a unei lumi rar surprinsa in filme despre si destinate copiilor. Este semn ca arta filmului pentru copii in Rusia pastreaza la loc de cinste buna cuviinta si credinciosia!

Filmul mi-a fost semnalat de prietena Sandrina H. din Chisinau, si, deoarece nu are subtitrare in nici o limba de circulatie la noi in Romania deocamdata  (este numai in limba rusa – limba originala a filmului), ea a avut amabilitatea sa descrie firul narativ al scenariului. Imaginile inserate in textul povestii din spatele filmului de mai jos, sunt cadre extrase din film.

***

Rezumatul scenariului filmului “Extraordinara călătorie a Serafimei” – de Sandrina H. (cu multumiri!):

Perioada razboiului al doilea mondial. O fetita simpla si buna la inima pe nume Serafima, al carei tata era preot, ramane fara parinti si ajunge la orfelinat. Educatoarea – o femeie severa si mereu acra, nu o are la inima si tot cauta s-o invinuiasca pe nedrept…Fata nu e agreata nici de copii. Are o singura prietena mai apropiata, Margarita, dar care nu crede in Dumnezeu ci in zane si ii spune Serafimei ca in fiecare noapte sus in mansarda ea vede o zana, iar crucea si sfintii sunt de fapt povesti de adormit copiii…Intr-o noapte ambele urca in mansarda sa surprinda zana. In momentul cand zana apare, fetele o rup la fuga, se indreapta catre camera lor, dar o gasesc inchisa – copiii au blocat usa pentru ca ele sa nu poata intra…si nestiind unde sa se ascunda dau buzna in camaruta femeii de serviciu si se ascund sub pat… In cateva clipe intra si femeia de serviciu si fetele descopera ca ea era de fapt zana. Dar Margarita continua sa tina mortis ca zana exista si ca ea o vede si ii arata Serafimei niste scrisori pe care le luase pe ascuns din cutia postala, prin care educatoarea aducea la cunostinta autoritatilor ca femeia de serviciu raspandeste printre copii propaganda religioasa… Ea intr-adevar era credincioasa in taina si tinea ascunse in camaruta ei mai multe iconite, printre care si icoana sfantului Serafim de Sarov – un mare sfant al Rusiei. Intr-o zi Serafima da de ele si astfel afla din povestirile femeii despre viata si minunile sfantului Serafim…

film1

Intr-o noapte in timp ce Serafima dormea, Margarita ii fura cruciulita de la gat – pe care o avea de la mama sa, si o arunca in soba, spunand ca asa va fi mai bine si pentru ea si pentru zana… A doua zi niste copii gasesc cruciulita si o arata educatoarei, care merge sa i-o arate directorului. In acel moment Serafima da buzna in cabinet si abia stapanindu-se striga sa-i inapoieze cruciulita. In timp ce educatoarea o ameninta ca o va scoate la careu, Serafima se repede spre masa vrand sa apuce cruciulita…Educatoarea o apuca de mana. Fata se zmuceste, reuseste sa apuce cruciulita si sa scape din mainile ei si iese pe usa fugind. Educatoarea fuge dupa ea. Serafima vrea sa intre in camera ei dar usa e blocata. Neavand nicio iesire, fata trece de partea cealalta a barei scarilor. Cruciulita ramane in mana educatoarei, iar Serafima cade in gol… In timp ce se afla in stare de inconstienta are o revelatie minunata…Se face ca orfelinatul ei se afla in vazduh pe o bucata de biscuit…Cerul e ca o limonada, portocaliu, presarat cu felii de portocala, biscuiti si acadele…In vazduh zboara fiinte de poveste cu corp translucid…Un cerb translucid se pogoara in camera ei in care era doar ea singura. Serafima il incaleca si pornesc in zbor. Strapungand mijlocul unei ape, cerbul dispare si fetita se vede stand in mijlocul unei flori, in timp ce petale de trandafiri zboara de jur imprejurul ei. Sarind de pe o petala pe alta ajunge langa niste flori de papadie gigantice. Se apuca cu mainile de capatului unui puf de papadie si vantul o duce pe un taram de poveste unde o astepta un batranel cu o luntre. Batranelul e chiar Sf. Serafim de Sarov. 

film2

Urca ambii in luntre si plutesc pe riu, pana acesta trece in cascada, apoi continua sa pluteasca in vazduh, printre nori, ajungand in dreptul unei biserici toata din aur, scaldata intr-o lumina orbitoare. Intrand in biserica Serafima isi intalneste tatal imbracat in haine preotesti. Il intreaba unde e maica-sa si el ii spune ca la orice trebuinta sa intrebe de parintele Serafim… Serafima il ia de mana pe parintele si urca amandoi pe niste scari,in vazduh, in capatul carora se vede o lumina puternica si ingeri cu corp translucid…Ea se pomeneste stand pe palmele Tatalui ceresc si ridicand mainile catre El il intreaba unde e mama…In acel moment Serafima revine in trup. Medicul ii pune niste intrebari simple si constatand ca e in regula, pleaca.

Educatoarea organizeaza careul unde o scoate pe Serafima in fata si ii spune raspicat ca daca vrea sa ramana in orfelinat, sa afirme de fata cu toti ca Dumnezeu nu exista. Serafima are un moment de cumpana in care isi aminteste de batranelul cel bun si ii cere in gand ajutorul. Peste cateva clipe ea declara cu fermitate ca Dumnezeu exista. El s-a nascut intr-o pestera. A facut multe minuni, a vindecat bolnavi si a inviat morti, apoi a fost rastignit si a inviat din morti…

film4

Educatoarea tresare ca muscata de sarpe…Directorul sare si el ca ars, o apuca pe fata de guler zicand ca-i da o ultima sansa sa-si ia cuvintele inapoi, caci altfel va fi si mai rau. Educatoarea impreuna cu copii incearca “s-o ajute” strigand impreuna: Dumnezeu nu exista, nu exista!… Dar Serafima doar tace si da din cap…Dupa asta e izolata in acea mansarda, urmand sa fie dusa la o scoala de corectie…Stand in camaruta, in fata ei apare din senin un inger cu 6 aripi si fara trup, un serafim…Fata se ia pe urma lui, reuseste sa iasa din mansarda pe acoperis, apoi coboara pe o scara jos… Tot mergand in urma ingerului in fata ii iese un politist pe o motocicleta cu atas. Serafima reuseste sa scape de el, si ajunge intr-o biserica parasita, vandalizata de sovietici. In timp ce admira cu uimire si interes icoanele, biserica incepe sa se transforme intr-o poienita cu o casuta din lemn. 

Intrand in casuta, Serafima il intalneste pe batranelul bun care a ajutat-o mereu. El o saluta cu “Hristos a inviat, bucuria mea”, intinzindu-i un ou rosu. Era ziua de Pasti… La intoarcere Serafima imparte copiilor oua rosii spunandu-le tuturor “Hristos a inviat!”. Copiii, desi nitel increzatori primesc ouale. O fetita intreaba de ce oul e rosu si Serafima ii povesteste intamplarea biblica. Ea are inocenta si curajul sa-i dea un ou si educatoarei, care sare ca arsa, ingrozita de indrazneala fetei. Serafima merge apoi si la director si ii intinde un ou. Acesta ii spune ca mortii nu pot invia insa, desi aparent revoltat, nu era in sufletul lui ateu convins…In acel moment ajunge si masina care trebuia sa o duca pe Serafima la scoala de corectie…Copiii cu ouale rosii in mana ies sa o petreaca dar …acolo jos Serafima o intalneste pe mama ei…Toti sunt fericiti pentru ea…

film3

 

FILMUL INTEGRAL, netitrat insa, “Extraordinara călătorie a Serafimei, Rusia, 2015:

UPDATE 28 octombrie 2015: a aparut filmul cu titrarea in limba romana (dati click pe “cc” in baza imaginii):

8 Comments »

Dar din dar: Eugenia Buruiana si copiii sarmani din Basarabia daruiesc batranilor farame de suflet…

Vizitatorii acestui blog cunosc deja cazul unei tinere crestine din Republica Moldova, Eugenia Buruiana, suferinda de o boala rara dar foarte grea, epidermoliza buloasa (in popor numita “boala fluturasului”). In urma cu mai multe luni de zile, datorita postarii pe acest blog a cazului ei – aflat in acel moment in mare cumpana si disperare – postare preluata atunci de alte cateva site-uri cu trafic mai consistent (carora le multumim si acum!!!), Eugenia a primit ajutor financiar de la mai multe persoane din Romania, datorita carora astazi viata ei merge inainte: in continua suferinta, dar in nadejde si credinta, si… asa cum veti constata din filmarea de mai jos, in facerea de bine, si in daruirea fara limita a dragostei.

S-a intamplat sa stiu, si nu de la ea, ci adesea de la o alta tanara din Chisinau, Sandrina H. (care-mi facuse cunoscut cazul cutremurator al Eugeniei), despre felul in care, in oricat de mare si adanca suferinta s-ar fi aflat, Eugenia stia sa imparta bucurie chiar si din foarte putinul ei, aproapelui, oricare ar fi fost el, fara a sta nici o clipa pe ganduri ca ea ramane fara absolut nimic… (Insa pentru ea credinta in Dumnezeu spargea nimicul lumesc!)

Eugenia iubeste mult copiii, si asta a spus-o inca din anii in care o televiziune din Republica Moldova facea cunoscut cazul ei. Astazi, in satul in care casuta mamei ei a devenit locuibila de catre Eugenia, ea se ocupa de copiii nevoiasi si cu familii dificile de-acolo, dupa scoala, cu multa iubire si mai ales cu adanc spirit crestin ortodox, invatandu-i la randul ei, iubirea, omenia si lumina din suflet.

Astazi, primind link-ul cu filmarea de mai jos de la prietena mea Sandrina H., am avut din nou bucuria sa vad, a cata oara, ce suflet mare si iubitor are Eugenia: de ziua varstnicilor – foarte recent, a luat alaturi de scaunul ei cu rotile grupuletul de copii din satul Recea (R. Moldova) – pe care il invata cantece si poezii, si s-au dus sa bucure o batranica din sat. Momentul este foarte emotionant prin tot ce transmite. Filmarea a fost realizata chiar de Eugenia, si ii veti recunoaste vocea ca tutore si organizator al evenimentului de suflet.

Cu toate ca Eugenia insusi mi-a scris de curand, cu smerenia ei mare cu care eu deja m-am obisnuit – ca deocamdata ea are tot ce ii trebuie, eu stiu ca in Basarabia, oamenii, copiii, tinerii ori batranii – asa precum veti vedea singuri, au mereu nevoie de sprijinul celor cu mai multa sansa de la Dumnezeu. Priviti deci si actionati asa cum veti simti…

Leave a comment »

Intermezzo muzical…

Sandrina H. din Chisinau(legatura la blogul ei – AICI), interpretand piesa formatiei Kansas, “Dust in the wind“:

Leave a comment »

Medalion Aurelian Silvestru (2): scurta biografie a unei mari pesonalitati basarabene contemporane…

DSCN7076Cu munca de (re)culegere a textului de mai jos – realizata de Sandrina H. – text extras din cartea “Biobibliografie” – de Aurelian Silvestru, Ed. TOCONO, Chisinau, 2014, dorim sa aducem la cunostinta celor care citesc acest blog si figuri contemporane de mari romani din Basarabia: una dintre ele este cu siguranta Aurelian Silvestru, astazi in etate de 66 de ani, proeminent psiholog, pedagog (si mult mai mult decat atat…) si ctitor-director al liceului privat experimental de Creativitate si Inventica “Prometeu” din Chisinau.

***

Aurelian Silvestru s-a nascut la 1 octombrie 1949, intr-o familie de razesi din satul Cuselauca, raionul Soldanesti, Basarabia.

Tatal sau, Ion Silvestru (24.08.1894 – 29.07.1979), avea 20 de ani cand a fost inrolat in armata tarista si timp de 4 ani a luptat pe front. In 1918, inrolat deja in armata romana, a participat la actul Marii Uniri de la Alba Iulia.  In 1919, l-a cunoscut pe Mihai Sadoveanu, care a facut o vizita in Basarabia.

Mama scriitorului- Parascovia Silvestru (26.10.1905 – 01.05.1994) provenea dintr-o familie numeroasa cu 18 copii din satul Volovita, judetul Soroca, Basarabia. La varsta de 9 ani a fost trimisa la manastirea Cuselauca si urma sa fie calugarita in toamna anului 1923  cand avea sa implineasca 18 ani. In vara aceluiasi an, insa, cel ce avea sa-i devina sot a furat-o de la manastire, dupa care obtinand binecuvantarea maicii egumene, s-au casatorit.

Aurelian a fost mezinul familiei (al saptelea copil). Avand o aleasa pregatire duhovniceasca, mama Parascovia l-a instruit de mic pe Aurelian in spiritul respectului pentru credinta, pentru valorile morale si spirituale ale neamului.

1956-1960 – Invata la scoala primara din satul natal, avandu-i ca mentori pe Nicolaie Levitchi care – i-a predat si ore de vioara si pe Eugen Potoroaca – un impatimit de pictura, care a vazut in Aurelian un viitor pictor.

1964 – Elevul Aurelian Silvestru absolva gimnaziul. Tot in perioada aceasta publica mai multe schite si poezii in ziarul national.

1966 – Absolva Scoala medie Nr. 1. In copilarie citeste foarte mult, avand acces la o parte din cartile fostei biblioteci a manastirii, pe care cativa sateni au salvat-o de la arderea pusa la cale de comunisti, dupa inchiderea manastirii.

1966 – 1968Isi incepe studiile la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, Sectia Ziaristica, avandu-i colegi de grupa pe Nicolaie Dabija, Vasile Romanciuc, Ion Vicol si alti viitori scriitori si ziaristi. Dupa doi ani de studii, este exmatriculat din universitate si exclus din comsomol pentru participare la miscarea de eliberare nationala. Va fi reabilitat de catre guvernul Republicii Moldova in 1992.

1969 – 1973 – Devine student la Institutul Pedagogic “Alecu Russo” din Balti, Facultatea de Pedagogie si Psihologie, pe care o absolva excelent in 1973. Fiind student, publica mai multe articole in ziarul institutului.

1973 – Activeaza ca lector la Catedra de Psihologie a Institutului Pedagogic din Balti.

1975 – Se transfera la Chisinau si este angajat in calitate de colaborator stiintific la Institutul de Cercetari Stiintifice in domeniul pedagogiei.

1975 – 1978Isi face doctorantura la Academia de Pedagogie din Moscova, in cadrul Institutului de Psihologie.

1975 -1990 – Colaborator stiintific, apoi sef al laboratorului de psihologie, fondat din initiativa sa la Institutul de Cercetari Stiintifice in domeniul pedagogiei din Chisinau.

1980 -1983 – publica articole la rubrica “Consultatia psihologului” si “Pedagogia familiei” din ziarul “Invatamantul public”.

1983 – Debuteaza editorial cu cartea “Cunoaste-te pe tine insuti”, aparuta la Editura “Lumina”.

1984 – In seria “Carti pentru parinti” scoate de sub tipar volumul “Varsta barierelor” (Editura “Lumina”)

1985 – In colaborare cu R. Teresciuc editeaza cartea “Pasaportul psihologic al elevului de sase ani

1987 – Publica “Ispita nemuririi”, o carte de mare rezonanta printre cititorii tineri.

I se confera Titlul de Eminent al Invatamantului Public.

1988 – Devine membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova.

I se acorda Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova pentru cartea “Ispita nemuririi”.

1990 – In saptamanalul “Literatura si arta” incepe sa publice fragmente din manualul de etica si istorie a romanilor “Daciada (in colaborare cu Nicolaie Dabija).

Fondeaza Asociatia de Creatie TOCONO – “TOtul COpiilor NOstri”.

1991Infiinteaza prima institutie privata de invatamant din Republica Moldova-  liceul Experimental de Creativitate si Inventica “Prometeu” din Chisinau, punand la temelia lui principiul: “Sanatate, inteligenta si talent, unite prin cultura intr-o personalitate creativa, capabila sa ne reprezinte cu demnitate pretutindeni in lume si sa puna umarul la prosperarea intregului neam”.

In colaborare cu scriitorul Nicolaie Dabija, incepe sa publice cicul de manuale de istorie pentru clasele primare “Daciada”.

1998 – Editeaza volumul “Noi si biografia omenirii” la Editura Museum. Prezentare grafica – de Romeo Schitco.

Sponsorizeaza turnarea unei medalii dedicate lui Mihai Eminescu, aparuta la Monetaria Statului din Bucuresti, Romania.

1999 – Primeste premiul “Cartea cognitiva” pentru volumul “Noi si biografia omenirii”, in cadrul Salonului International de Carte pentru copii, editia  a III-a.

Face cursuri de manager in micul bussines la Academia de Relatii Internationale din Cairo.

2000 – La Editura Museum apare a doua editie a volumului “Ispita nemuririi”, cu desene de Romeo Schitco.

Construieste biserica “Sfanta Treime de la Prometeu”astfel incat liceul fondat de el devine unica institutie de invatamant din Republica Moldova cu o biserica pentru copii in curtea scolii.

2001 – La Editura Prut International, vede lumina tiparului volumul de aforisme “Dincolo de imposibil”. In cadrul Salonului International de Carte pentru Copii, editia a V-a obtine premiul Primariei Chisinau pentru cartea “Ispita nemuririi”.

2002 – Pentru volumul de aforisme “Dincolo de imposibil” i se acorda Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova, in cadrul Salonului International de Carte pentru Copii, editia a VI-a, Chisinau.

2003 – se afirma ca autor de texte si muzica, publicand la Editura Prut International culegerea de canteceVictoria sperantei”, care a cucerit inimile celor mici si celor mari.

2004 – In cadrul Salonului International de Carte pentru Copii, editia a VIII-a, obtine Premiile “Cartea anului” si “Simpatia copiilor” pentru culegerea de cantece “Victoria sperantei”.

Devine laureat al saptamanalului “Literatura si arta” pentru “invitatie la bunatate si sublim”.

2005 – bucura micii cititori cu o carte de legende si parabole “Templul Bunatatii” – cartea surpriza a Salonului International de Carte pentru Copii si Tineret, editia a IX-a.

2006Construieste doua case de locuit in Chisinau pentru profesorii si angajatii Liceului Prometeu (proiect personal).

2007 – La Editura Prut International apare cea de a doua editie, deja bilingva (romano-franceza) a volumului de aforisme “Dincolo de imposibil” (Au- dela de l’impossible).

2008 – In codrii Calarasilor, incepe construirea Complexului monastic “Sfantul Ioan Botezatorul” (o manastire a pocaintei pe care ulterior planifica s-o transforme intr-un Centru de Caritate Sociala pentru cei mai dotati copii orfani din Republica Moldova).

2009 – Iese de sub tipar romanul “Cel ratacit”, la Editura Prut International.

Este decorat cu“Ordinul Republicii” (RM) si Medalia de Aur “Proinvest” (Romania)

Devine laureat al saptamanalului “Literatura si arta”, la sectiunea “Stiinta si Religie”.

2010 – Romanul “Cel ratacit” (reeditat la Editura RAO, Bucuresti) obtine Premiul Ministerului Educatiei al Republicii Moldova in cadrul Salonului International de Carte pentru Copii si Tineret, editia a XIV-a, Chisinau.

In saptamanalul “Literatura si arta”, sustine rubrica “Lectii de demnitate”.

2011 – Apare volumul de eseuri “Farame de suflet” (Editura TOCONO, Chisinau, cu grafica din interiorul cartii si coperta executate de catre autor).

farame

Volumul a fost promovat in cadrul Campaniei Nationale “Copiii Moldovei citesc o carte”, initiat de dna Claudia Balaban, director general al Bibliotecii Nationale pentru Copii “Ion Creanga”.

La Editura Prut International, vede lumina tiparului cartea “A doua sansa sau Fauritorii de scoli”, ilustrata de Olga Cazacu.

In saptamanalul “Literatura si arta”, incepe o noua rubrica “Intre morala si filozofie” .

Romanul “Cel ratacit” este inclus pentru lectura in cadrul Programului de lectura “Chisinaul citeste o carte”, situandu-se pe primul loc in topul celor mai citite carti din R. Moldova.

Devine laureat al ziarului “Natura”.

2012 – la Editura Bibliotheca din Targoviste apare volumul de aforisme “Neodihna cuvintelor”.

Volumul de nuvele, eseuri si parabole “Farame de suflet” (revazut si completat) obtine Premiul “Cartea anului”, iar volumul de povestiri “A doua sansa sau Fauritorii de scoli” – Premiul “Simpatia copiilor”, in cadrul Salonului Internatioal de Carte pentru Copii si Tineret, editia a XVI-a.

La postul de radio “Vocea Basarabiei” sustine samptamanal rubrics “Editorial de duminica”, ce se bucura de o mare popularitate in randul ascultatorilor.

Este propus pentru Premiul National – 2012.

2013 – La Editura TOCONO, apare manualul de educatie moral-civica pentru clasele primareEu si lumea”.

2014 – Obtine Premiul “Ion Creanga” pentru intreaga activitate in domeniul cartii pentru copii, in cadrul Salonului Internatioal de Carte pentru Copii si Tineret, editia a XVIII-a, acordat de catre Institutul Cultural Roman “Mihai Eminescu”

La Editura TOCONO, apare volumul de eseuri si parabole “Pragul”  – coperta si grafica de autor, mentionat cu Premiul “Simpatia copiilor”, in cadrul aceluiasi salon de carte.

Tot la Editura TOCONO, apare volumul “Aforisme” (coperta si grafica interioara apartinandu-i)

Pentru volumul “Farame de suflet”, scriitorului Aurelian Silvestru i se decerneaza Diploma de Onoare IBBY (International Board on Books for Young People – Consiliul International al Cartii pentru Copii si Tineret).

DSCN7078

 

 

Leave a comment »

Dar din dar…

Sandrina H. interpretand o piesa a Enyei, “Wild child”…

“Wild Child”

Ever close your eyes
Ever stop and listen
Ever feel alive
And you’ve nothing missing
You don’t need a reason
Let the day go on and on

Let the rain fall down
Everywhere around you
Give into it now
Let the day surround you
You don’t need a reason
Let the rain go on and on……………………………….

 

Leave a comment »

Locuri ale inimii (1)…

Dincolo de granita de nord a Romaniei la doar cativa kilometri, pe teritoriul Ucrainei, pe o colina inverzita, se afla manastirea Banceni, loc de profunda spiritualitate care ii aduna pe romanii din aceasta regiune. O biserica de mari dimensiuni strajuieste in mijlocul manastirii. Aici, dar si in celelalte biserici mai mici ale acestui asezamant monahal, se oficiaza slujba in limba romana“.  Cititi in link-ul de mai jos continuarea articolului (din 2005!) din care am citat mai sus doar inceputul: Manastirea Banceni – sfant lacas de inchinaciune al romanilor din Ucraina.

Filmuletul de mai jos l-am primit spre vizionare de la prietena mea Sandrina H. din Chisinau, despre care cunoasteti deja de pe acest blog. Va invit sa il vizionati! Este realizat in 2010 la Manastirea Banceni – insa nu este o prezentare a manastirii, ci a unor oameni si a unor copii, a caror poveste va va lasa, cred, ca si pe mine, fara cuvinte…

1 Comment »

La vremea Postului Pastilor, manastiri din Basarabia: Manastirea Chistoleni (Sadaclia)

O manastire e o oaza de iubire in pustiul acestei lumi. Veniti la manastire sa aflati pacea si Iubirea Adevarata. Aici veti intelege si veti simti ca exista Iubire deplina neconditionata, lipsita de interese meschine, mercantile, oameni pentru care cea mai mare bucurie este sa iubeasca si sa se daruiasca clipa de clipa si pana la urma cui? unor straini pe care ii vad pt prima data, unor straini pacatosi plini de patimi si neputinte. Veti intelege ca exista Viata vesnica, Fericire vesnica, Iubire vesnica, pe care poti si trebuie sa o traiesti incepand de aici de pe pamant, ca sa o ai in vesnicie . Niciun om din lume nu o sa va poata oferi atata iubire, caldura, atentie ca obstea manastireasca impreuna cu parintele, pe care ii vedeam ca pe niste ingeri in trup. Dumnezeu e iubire, si acesti oameni sunt plini de Harul dumnezeiesc, Har care vindeca orice rana trupeasca si sufleteasca si pe care l-au dobindit prin multa nevointa, post, rugaciune, prin lepadarea de agitatia si placerile lumesti desarte, alegand mai presus de toate sa-l iubeasca pe Domnul si pe aproapele… Nici eu nu am crezut ca exista o astfel de Iubire. Rational nici acum nu o pot intelege. Doar sufletul o simte, o intelege , o traieste si se bucura, cutremurandu-se de ticalosenia sa si minunandu-se de taina ce i s-a descoperit…. Pentru cei care cred ca biserica e doar o institutie facuta de maini omenesti care te scurge de bani si pleci acasa si mai obidit si indurerat decat ai venit, veniti sa vedeti cu ochii vostri cum stau lucrurile. Mergeti pe la mai multe manastiri, stati cat voiti macar si cateva luni, jumatate de an, in conditii perfecte de trai, nimeni nu o sa va alunge, nimeni nu o sa va ceara un ban pt sedere si mancare. Doar daca veti da ceva slujbe la biserica, veti pune cat va lasa inima. In fiecare zi veti fi intampinati cu acelasi zambet sincer ingeresc, cu aceeasi dragoste, care din pacate ne este atat de straina noua celor ce traim in lume si ne complacem in patimile noastre. Si macar de ne-am da seama…” (text de Sandrina H., Chisinau)

Va invit sa vizionati filmari si fotografii foarte recente realizate de Sandrina H. la Manastirea Chistoleni, situata la 67 km sud de Chisinau. Un istoric la manastirii se gaseste aici.

Leave a comment »

Povesti de viata, povesti de suflet (VI): “Povestea cocostarcului in lacrimi…” – a tanarului fost boxer al Basarabiei, Stefan Rosca

Povestea tinerilor din Basarabia pe care incep sa-i cunosc, merge mai departe. Totul a inceput cu Sandrina H. (cititi aici sau aici). De la ea am auzit de Eugenia Buruiana (dar si de alte cazuri…), si am intrat in legatura si cu ea. Astazi, Eugenia Buruiana mi-a trimis o filmare care m-a emotionat profund. Cei care citesc acest blog, stiu cine este Eugenia (vedeti aici) – fiindca este unul dintre cazurile de tineri de dincolo de Prut pe care le urmaresc cu consecventa si care este un model de viata si de nadejde!

Baiatul din filmarea primita astazi de la Eugenia, pe nume Stefan Rosca, a fost campion de box al Republicii Moldova la juniori. Nenorocirea lui s-a intamplat voind sa ajute un cocostarc in lacrimi sa ramana in viata. Pretul a fost imens… Si el a devenit azi mai mult decat un exemplu uman – nu doar pentru tinerii care nu mai stiu ce sa faca cu viata lor, dar si pentru noi, maturii, carora micile valuri ale vietii ne par uneori ingrozitoare. Cat de multe avem de invatat de la tineri ca ei: Sandrina, Eugenia, Stefan…

iar in ultimii ani, Stefan Rosca a fost/este campion european si partcipant activ la jocurile paralimpice:

Leave a comment »