anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Parintele Savatie Bastovoi, ganduri catre tineri… (7 septembrie 2015)

savatie5

Ieromonahul Savatie – foto preluata de pe contul sau de Facebook

Ieromonah Savatie Bastovoi, Manastirea Noul Neamt, Chitcani, Republica Moldova, 7 septembrie 2015:

Niște tineri mi-au spus că fac un site care încurajează munca și visele, cerîndu-mi un interviu. De la o vreme evit interviurile, dar auzind ce vor să facă, am socotit că a sta de vorbă pur și simplu despre lucruri simple nu e neapărat un interviu. Nu am recitit ce am scris, sper să fie bine…“(link aici)

***

Extras din interviu:

… Educația de acasă e hotărîtoare. Îndeobște, educația îl face pe om, om. De la un timp însă am început să urmăresc faptul că oamenii se nasc într-un anume fel, că au o moștenire genetică. E foarte posibil ca cineva să fie educat și învățat să facă anumite lucruri, să deprindă unele învățături și meserii, îndemînări, chiar dacă nu s-a născut cu ele în sînge. Dar fiul unui cizmar va învăța mai ușor să facă cizme. Există două categorii de oameni care au reușit: unii care au reușit greu și alții care au reușit ușor. A reuși ușor este un dar, a reuși greu este o virtute. Astfel lucrurile se egalează în fața lui Dumnezeu, în fața lumii, într-o balanță dreaptă. Mie mi-a dat Dumnezeu să fac ușor tot ce fac, să nu simt nici o osteneală, să mă bucur de ceea ce fac, avînd în asta o răsplată sufletească suficientă. Părinții mei au încurajat întotdeauna orice fel de lucru de care mă apucam, chiar dacă mă apucam de lucruri total incompatibile: am făcut lecții de acordeon, lupte libere, pictură, tenis de masă, cu alte cuvinte, un copil indecis. Sînt de părere că un copil trebuie lăsat să le încerce pe toate, chiar dacă părinții pierd banii plătiți pentru școala precedentă – timpul va arăta unde să se oprească și ce i se potrivește mai bine…” (cititi tot interviul, aici)

Leave a comment »

Intaiul Simpozionului Naţional „Sfinţi, Eroi şi Martiri” la Manastirea de la Sambata de Sus

Informatiile de mai jos au ca sursa site-ul Mitropoliei Ardealului si Ziarul Lumina (de la 11 sept. 2015), iar fotografiile inserate sunt proprii:

DSC06637

In perioada 9-13 septembrie 2015, la Academia Teologică a Manastirii Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus se desfasoara prima ediţie a Simpozionului Naţional „Sfinţi, Eroi şi Martiri“. Organizarea este relizata de Secretariatul de Stat pentru Culte, Mitropolia Ardealului, Muzeul Naţional Militar „Regele Ferdinand I”, Mănăstirea „Brâncoveanu” şi Universitatea „Tomis” din Constanţa.

Intre lucrarile prezentate se gasesc:

Eroii, piatra de temelie a unui popor“- pr. Mihai Vînătoru

Ciprian Porumbescu şi Societatea Culturală Arboroasa – primul mijloc de rezistenţă a românilor bucovineni în perioada habsburgică” – dr. Alexandrina Cuţui şi drd. Ciprian Tocar

DSC05877

Fotografie din Muzeul Ciprian Porumbescu

Un erou al celui de-Al doilea Război Mondial. Preotul maior Veron Muşătescu, confesorul garnizoanei Târgovişte” – dr. Teodora Giurgiu

Eroismul, valoare perenă a neamului românesc” – pr. drd. Constantin Mănescu

Eroismul în cotidian, redimensionarea catehetică” – pr. conf. univ. dr. Constantin Necula

Un martir al vremurilor noastre – Ioan Ianolide” – dr. Steluţa Chefani-Pătraşcu.

DSC09702

Portret Ioan Ianolide – lucrare in lemn a maicilor de la Manastirea Paltin-Petru Voda, aug. 2015

DSC09706

Cruciulita sculptata in os de Ioan Ianolide, Manastirea Paltin-Petru Voda, aug.2015

Leave a comment »

Misionarism ortodox modern sau “Indumnezeirea maidanului”: Parintele Constantin Necula se alatura emisiunii “Cronica carcotasilor”

Pentru cei care nu il cunosc, Parintele Constantin Valer Necula (nascut la Brasov in 1970)  este conferentiar universitar (sectia catehetică – omiletică) la Facultatea de Teologie “Sfantul Andrei Saguna” din Sibiu, purtator de cuvant al Mitropoliei Sibiului si autor a numeroase carti (28 de titluri gazduieste Libraria Sophia sub semnatura sa) si articole de specialitate. Un foarte inspirat orator, cu numeroase predici in Catedrala Mitropolitana din Sibiu dar si in foarte multe locuri din tara, invitat la conferinte mai ales de tineri (si preferat ca duhovnic de copii si adolescenti!), militand activ pentru pastrarea disciplinei “Religie” in scolile din Romania anul trecut, de curand a avut recordul preotului ortodox cu cele mai multe afisari de conferinte filmate pe youtube (vedeti aici).

Intre cartile sale mai vechi, una atrage atentia in contextul acestui moment – prin titlul ei “Îndumnezeirea maidanului” (Ed. Agnos, Sibiu, 2008) – deoarece gestul recent al Parintelui Necula de a se alatura prin prestatie  emisiunii “Cronica Carcotasilor” poate (va) fi interpretata in fel si chip de privitori (promo-ul emisiunii, mai jos). Sa avem rabdare, insa, pana la final!

Cateva dintre copertile/titlurile cartilor destinate tinerei generatii pe care le-a scris Parintele Necula in ultimii ani:

 

 

Leave a comment »

Manastirea cu bisericuta veche de lemn de la Ciucea (jud. Cluj) de pe domeniul familiei Octavian si Veturia Goga

Manastirea de maici „Nașterea Maicii Domnului” de la Ciucea se afla pe domeniul familiei Goga de langa Cluj Napoca, acolo unde astazi se gaseste Muzeul Memorial Octavian Goga. Manastirea a fost ctitorita de sotii Goga dar a fost înfiinţată propriu zis in anul 1939, adica la un an de la moartea poetului politician Octavian Goga, cand sotia sa Veturia s-a ocupat de aducerea si asezarea pe domeniul de la Ciucea a unei foarte vechi bisericute de lemn. Manastirea a functionat ca atare numai 6 ani, adica pana in 1945, an in care a fost inchisa de regimul comunist.

Asezamantul monahal actual a fost reinfiintat in 1994, avand azi ca stareta pe Maica Inocentia Filip, iar ca duhovnic pe Parintele Ioan Gânscă, un ucenic apropiat al Parintelui Teofil Paraian de la Manastirea Sambata de Sus. Bisericuta veche de lemn adusa de Veturia Goga la Ciucea dateaza din 1575  si se gasea initial in satul salajean Galpaia (a avut hramul „Adormirea Maicii Domnului”). Fotografiile de mai jos sunt de la fata locului, din august 2015:

Leave a comment »

“Unde sunt refugiaţii creştini?”…

Articolul cu inceputul de mai jos este preluat de pe site-ul Manastirii Petru Voda. Contribuie in cea mai mare masura la intelegerea situatiei reale din Europa de astazi!

Cu două zile în urmă, pe 1 septembrie 2015, pe drum înapoi spre Țară dintr-o scurtă vacanţă, m-am îmbarcat în portul Myrina în insula grecească Limnos pe ferry-boat-ul NISSOS RODOS cu destinaţia Kavala, Grecia continentală. Pe vas am găsit multe sute de persoane cu aspect caracteristic oriental care vorbeau limba arabă. Aproximativ două treimi din totalul lor erau bărbaţi între 20-30 de ani restul era constituit din femei în aceeaşi zonă de vârstă cu copii mici, câţiva bărbaţi şi femei de vârstă mijlocie. Personalul vasului mi-a spus că s-au îmbarcat în porturile greceşti din Chios, Samos şi Mytilini (Lesvos). Personalul vasului făceau referinţă la ei ca fiind… „refugiaţi”. Am folosit ghilimele pentru că după toţi parametrii vizibili, aceşti oameni nu se potriveau cu imaginea mea despre refugiaţi…” (cititi si vedeti imagini in continuare, in articolul original – aici).

ACTUALIZARI:

  1.  “Să vă spun Adevărul despre invazia „refugiaţilor” musulmani coordonată de ISIS” – de Ionut Tene, NAPOCANEWS
  2. PENTRU CINE ARE URECHI DE AUZIT… – de Razvan Codrescu, pe blogul personal
  3. Constituția României, art. 3, alin. 4: ”Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

 

Leave a comment »

Serbarile din 1924 organizate de Casa Regala a Romaniei la 100 de ani de la nasterea lui Avram Iancu

Regina Maria a Romaniei, Principesa Ileana – fiica sa mezina si Principele Carol (viitorul rege Carol al II-lea) au participat activ la serbarile organizate la casa natala de la Vidra de Sus si la mormantul de la Tebea al revolutionarului Avram Iancu, in septembrie 1924 (fotografii de epoca din Muzeul Memorial de la Vidra de Sus, august 2015):

DSC09306 DSC09300 DSC09301 DSC09303 DSC09304 DSC09305

Leave a comment »

Astazi, 10 septembrie 2015: 143 de ani de la moartea Craisorului Muntilor, Avram Iancu…

Registrul cu sublinierea datei decesului lui Avram Iancu din 1872 (foto din Casa Memoriala – Muzeul Avram Iancu de la Vidra de Sus, Apuseni, august 2015):

DSC09307

Testamentul cu scrisul lui Avram Iancu  (foto din Casa Memoriala – Muzeul Avram Iancu de la Vidra de Sus, Apuseni, august 2015):

DSC09308

Avram Iancu: ipostaze retinute de istoriografie (fotografii din interiorul Casei Memoriale – Muzeul Avram Iancu de la Vidra de Sus, Apuseni, august 2015):

Scrinul avocatului Avram Iancu – se gaseste azi in vila de la Ciucea a poetului si politicianului ardelean Octavian Goga (foto, august 2015):

DSC09456

Leave a comment »

“Obscenitatea memorială: Cui îi este, într-adevăr, frică de condamnarea comunismului? ” – articol de teologul Radu Preda

DSC05502

Articolul cu titlul de mai sus este preluat integral aici pe pagina (cu sublinierile mele), din ziarul electronic Adevarul – unde a fost publicat la 2 septembrie 2015 sub semnatura teologului Radu Preda, presedinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER):

Reacţiile la legea zisă „antilegionară” (217/2015) aduc în prim planul scenei noastre publice personaje, grupări şi curente dintre cele mai diverse. În ceea ce mă priveşte, am constatat, cu uimire, cât de agresivă, chiar totalitară, poate fi poziţia unora.

Înainte de toate, nu s-a dorit o dezbatere reală nici în perioada de gestaţie a legii, dar nici după aceea. Este foarte grav. Măcar şi pentru simplul fapt că suntem aici în faţa celor mai controversate capitole de istorie recentă românească. Acestea reclamă discernământ şi onestitate, iar nu dirijismul de care am avut deja parte în comunism. În lipsa voinţei de dialog, publicul s-a radicalizat, dând cumva satisfacţie celor care au mizat pe această reacţie dealtfel previzibilă. Iată de ce nu mă feresc să spun că am fost şi mai suntem confruntaţi cu o provocare şi cu un test de maturitate deopotrivă.

Acestei provocări, lipsită de orice subtilitate, unii i-au răspuns visceral, încrâncenat, folosind cuvinte dure, ponegrind şi înjurând pe cei de altă părere. Este cazul mediilor care se declară neolegionare, patrioţilor de toate extracţiile, frustraţilor, dacopaţilor şi conspiraţioniştilor. Pe scurt, cum se vede în majoritatea subsolurilor textelor de pe internet, a fost suficientă o lovitură de baston ca o faună întreagă să se pună în mişcare, să se manifeste. Alţii încearcă să anexeze politic variile nemulţumiri şi să le capitalizeze, cum este cazul Partidului România Unită.

De cealaltă parte, intransigenţa ideologică a luat forme nu mai puţin scandaloase. Concret, am observat nemijlocit cum poţi fi ameninţat, hărţuit, şantajat şi calomniat pentru vina de a fi încercat menţinerea echilibrului. Preopinenţii nici măcar nu au căutat discuţia directă şi nici nu s-au aplecat asupra argumentelor. În cel mai stalinist mod, dogmatismul a prevalat, ura de clasă fiind aici întregită de contestarea dreptului fundamental la opinie. Fenomenul indică un grad de intoleranţă din care se pot hrăni populiştii de azi, dar şi cei de mâine. Pe scurt, ne jucăm cu focul.

Toate acestea la un loc îmi reconfirmă necesitatea depolitizării abordării istoriografice. În plus, am ajuns să îmi pun iarăşi întrebarea: cui îi este, într-adevăr, frică de condamnarea comunismului? De unde această obstinaţie de a vedea doar o parte a istoriei? De unde cinismul de a umili pe supravieţuitorii unui teribil experiment social? Cui serveşte, în cele din urmă, obscenitatea memorială prin care am ajuns să ne batem între noi cu numărul victimelor şi să ierarhizăm un rău care ne-a lovit pe toţi în egală măsură?

DSC05483

1 Comment »

Carari binecuvantate: Manastirea Rohita de langa Boiereni – Tara Lapusului…

Cu mult mai multi cunosc Manastirea Rohia decat Manastirea Rohita, desi se gasesc la o distanta de numai aproximativ 11 km (de drum) una de cealalta. Manastirea Rohita este insa cu mult mai izolata, si pelerinul ajunge la ea continuand de la sosea pe un drum neasfaltat de 6 km, ca sa descopere insa acolo plaiuri romanesti neaose si minunate cosntructii de lemn acoperite cu sindrila. La Rohita lemnul e semnul si mireasma locului, si cei care iubesc asezamintele de lemn inteleg ce spun eu (cand am ajuns, am regasit partial stilul minunat al constrictiilor de la Manastirea Barsana..).  E drept ca Rohita e cu mult mai tanara decat Rohia, desi locul a fost binecuvantat se pare, inca din anii 1700-1800 – cu un schit ori chiar o manastire, distruse insa si a caror istorie ramane necunoscuta. Singura marturie a vremurilor de rugaciune acolo sta o cruce de piatra, datata la 1904, cu o incriptie simpla si dumnezeiasca, “Roaga-te si lucra!” (vedeti foto mai jos). Se spune ca crucea a fost ridicata acolo in amintirea fostei vetre monahice.

In 1993, obstea Manastirii Rohia a decis contributia si ridicarea noului asezamant din hotarul satului Boiereni, cu numele Manastirea Rohita. Astazi acolo sunt 6 vietuitori insa locul este larg si primitor, trapeza si terasa de vara cu mese adesea fiind gazda a peste 160 de pelerini. Am avut ghid un tanar absolvent de seminar teologic, care facea ascultare explicand cu drag si har despre manastirea sa de suflet, unde de cativa ani poposeste intreaga vara si in orice vacante scurte ori prilejuri de rugaciune in liniste. Intr-adevar, a fost unul din cei mai frumosi tineri pe care i-am intalnit pe cale in drumurile mele din vara aceasta.

Clopotnita este asezata pe un delusor, la capatul parcurgerii unui culoar lung si cotit de scari de lemn acoperite – privelistea de sus peste cladirile manastiresti si dealurile din jur e atat frumoasa… Un dulau mare si negru dar bland este adesea pazitorul clopotnitei. La manastire se lucra – atat la cladiri cat si pe camp si in padurea dimprejur. O zi torida de vara, mirosind puternic a lemn – nu numai cladiri dar si icoane, cruci, si alte obiecte de cult minunate, ramase in expozitie permanenta in urma taberelor creatorilor de profil, care se intrunesc verile la Rohita. Mai mult decat multe alte vorbe pe care le-as mai spune vor face, cred, fotografiile de acolo…

DSC09507

Leave a comment »

O grupare de informatii recente cu privire la intelegerea continutului si a efectelor in fapt ale Legii 217/2015

Fundatia George Manu (reprezentata de Cezarina Condurache), Buciumul – publicatia de informatie si atitudine nationalista si Platforma RostOnline (coordonata de Claudiu Tarziu) au fost intre cele care au urmarit consecvent evolutia si atitudinile institutionale sau personale cu privire la continutul si impactul intrarii in vigoare, la 31 iulie 2015, a Legii 217/23.07.2015 – “LEGE pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii.

Recomand la randul meu cateva interventii, atitudini si informari recente cu privire la aceasta lege si impactul aplicarii ei asupra libertatii si demnitatii nationale:

  1. Emisiunea din 10 august 2015 a jurnalistei Nicoleta Savin de la Naşul TV cu scriitorul Razvan Codrescu (click pe imagine pentru a urmari inregistrarea):

ora de veghe 1

2. Emisiunea din 18 august 2015 a jurnalistei Nicoleta Savin de la Naşul TV cu scriitorul Sorin Lavric (click pe imagine pentru a urmari inregistrarea):

ora de veghe 2

3.   29 august 2015:  Scrisoare Deschisă președintelui României! Un român îi cere lui Klaus Iohannis să fie arestat pe baza Legii nr. 217/2015 – Dan Cristian Ionescu (autorul cartii “Codul lui Lucifer”)

4.   31 august 2015: Răzmeriţă comunistă la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER)

5.   1 septembrie 2015: Comunicat al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România pentru sustinerea presedintelui Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), teologul Radu Preda, contestat de colegii lui pentru declaratiile privind continutul Legii 217.

6.   2 septembrie 2015: Eseul sociologului Ciprian VoicilaSomnul rațiunii a născut legea 217/2015. Efectele ei scontate

7.   3 septembrie 2015: un comenatriu semnat de Doina Alexandru si gazduit pe blogul scriitorului Razvan Codrescu: “Institutul de Acoperirea Crimelor Comunismului și Ștergerea Memoriei Exilului Românesc: așa ar trebui să se numească Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), dacă directorul Radu Preda va fi înlocuit din funcție pentru delictul de a întreba, așa cum se întreabă aproape întreaga societate românească, de ce apare în 2015 o lege ce nu pomenește de crimele comunismului, în timp ce înfierează unilateral doctrina legionară din anii ‘20-‘30 ai secolului trecut…(cititi mai departe comentariul, aici).

Leave a comment »