anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Imaginile Sibiului bis: 16/17 noiembrie 2014, in preajma miezului noptii – mars si apoi artificii…

DSC07379 DSC07378

 

DSC07383

Leave a comment »

Fotografia serii: turnurile luminate ale Sibiului

DSC07377

Leave a comment »

Pilda samarineanului milostiv – la duminica de azi

samarineanul-milostiv-copy

“Samarineanul Milostiv” – desen in tehnica pix al artistei Gabriela Mihaita David

 

Scrisoare către Bunul Samarinean

poezie de Marius Iordachioaia,  la 15 noiembrie 2014

“Bunule Samarinean,
când mai vii pe la noi?
ne-ai lăsat în han
şi am ajuns în şanţ…
hangiul
renovează clădirea şi spune
că banii trimişi de tine
nu mai sunt de ajuns…
aşa că s-a înţeles cu tâlharii
să mă scoată iar la marginea
Europei
şi să mă închirieze oricărui cetăţean civilizat
care vrea să bată şi să dezbrace legal
un copil amărât…Bunule Samarinean
mi-e frig şi mă doare totul…
Tu când mai vii pe la noi?”
3 Comments »

Unul dintre cei doi…

Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei nationale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.” (Articolul 80 – Constituţia României)

“In exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului. Decretele emise de Preşedintele României privind tratatele internaţionale încheiate în numele României, acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici ai României, aprobarea înfiinţării, desfiinţării sau schimbării rangului misiunilor diplomatice, mobilizarea parţială sau generală a forţelor armatei, respingerea agresiunilor armate îndreptate împotriva ţării, instituiriea stării de asediu sau stării de urgenţă, precum şi în ceea ce priveşte conferirea de decoraţii şi titluri de onoare, acordarea gradului de mareşal, de general şi de amiral şi în ceea ce priveşte acordarea graţierii individuale, se contrasemnezază de primul-ministru. (Articolul 100 – Constiţutia României).

Celor care doresc sa vizioneze un altfel de dialog intre actorul Florin Calinescu si candidatul la presedintie Klaus Johannis, filmat inainte de primul tur de scrutin, le recomand sa o faca, dand click pe imaginea de mai jos.

kj

Leave a comment »

Respingerea sistemului de supraveghere electronică generală din România: argumentele crestine!

DSC06873

Vedere partiala: curtea Manastirii Paltin-Petru Voda

Obstea Manastirii de maici de la Petru Voda (Manastirea Paltin – Petru Voda) a postat astazi 9 noiembrie 2014, pe site-ul propriu, un document intocmit ireprosabil, ce cuprinde argumentarea respingerii sistemului de supraveghere electronică generală din România, sub forma unui “MEMORIU CĂTRE CASA NAŢIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE (C.N.A.S.)

Mai jos sunt extrase numai cateva paragrafe din memoriul citat, pe care este de dorit sa il parcurga in intregime cat mai multi romani:

Acest sistem încalcă libertatea persoanei şi drepturile cetăţeneşti şi este similar ideologic sistemelor de supraveghere a statelor totalitare. Hitler, Stalin sau Horthy ar fi fost fericiţi să dispună de o asemenea putere asupra cetăţenilor, de asemenea mijloace de supraveghere ce distrug orice intimitate a persoanei şi o transformă în individ controlat de autorităţi. Diferenţa tehnologică între tatuajele şi filtrele organizate de nazişti sau bolşevici şi sistemul actual de supraveghere electronică se suprapune peste aceeaşi patologie a controlului total asupra cetăţenilor.”

DSC06827

Imagini de pe holul unde se gaseste Chilia memoriala a Parintelui Justin Parvu – in cadrul caminului spital de la Manastirea Paltin-Petru Voda

Infiinţarea „Dosarului Electronic de Sănătate” (D.E.S.) “încalcă legea protecţiei datelor personale şi constituie un abuz extrem de grav faţă de intimitatea cetăţenilor români. În fapt, putem spune, fără a exagera, că se constituie într-un act de trădare naţională. Existenţa unei baze de date online cu toate informaţiile despre starea de sănătate a cetăţenilor României echivalează cu oferirea acestor informaţii oricărui stat străin, oricărei puteri străine. Doar un om total lipsit de discernământ– medical vorbind! – poate crede că o asemenea bază de date poate fi securizată real, câtă vreme nu au putut obţine o asemenea securizare, instituţii mult mai competente decât autorităţile române.

DSC06798

In bisericuta Manastirii Paltin-Petru Voda

Respingerea de către noi a cardului de sănătate este de asemenea un protest faţă de corupţia arogantă şi nemărginită a clasei politice, corupţie care produce înrobirea totală a celorlalte clase sociale şi distrugerea tuturor libertăţilor şi valorilor naţionale şi cetăţeneşti. Din acest punct de vedere este mai mult decât evidentă inutilitatea cardului de sănătate pentru un sistem onest!

DSC06833

Parintele Justin Parvu – fotografie dupa o alta fotografie

Părintele Justin Pârvu, erou al rezistenţei împotriva sistemului totalitarist bolşevic, a văzut zorii unui alt sistem totalitarist, manifestat în primul rând prin eforturile uriaşe de îndosariere electronică şi supraveghere electronică a cetăţeanului. Având experienţa unui sistem totalitarist şi înţelegând viclenia „paşilor mărunţi” prin care asemenea sisteme s-au instalat în multe ţări de-a lungul istoriei, părintele Justin Pârvu s-a ridicat la luptă şi împotriva noului sistem. El a izbutit să obţină recunoaşterea oficială de facto a dreptului cetăţenilor la alternative faţă de actele electronice. Noi, ducând mai departe aceeaşi luptă pentru libertatea omului, libertate pentru care Domnul nostru Iisus Hristos şi nenumăraţi ucenici ai Lui s-au jertfit, cerem aici o alternativă la dosarul electronic de sănătate şi aşa-numitul card de sănătate. În cazul în care statul declară că nu poate asigura o astfel de alternativă cerem să se dea cetăţenilor libertatea elementară de a-şi îndrepta taxele medicale către instituţiile particulare care pot asigura alternative convenabile pentru ei.

Leave a comment »

In cautarea presedintelui Romaniei: cum se vede viitorul?

Comunicat de presă, Klaus Johannis, 8 noiembrie 2014 (preluat de aici):

Declarația președintelui rus Vladimir Putin prin care justifică semnarea pactului de neagresiune dintre Germania nazistă și Uniunea Sovietică precum și a protocolului secret Ribbentrop – Molotov – act prin care României i se iau Basarabia și Bucovina de Nord – este de natură să sporească îngrijorarea față de tendința revizionistă a politicii externe a Federației Ruse.

Primim un nou avertisment că Federația Rusă nu va accepta să aibă un rol minor în Europa și că își dorește cu orice preț recunoașterea propriilor interese. Revizionismul pe care Moscova îl anunță prin vocea președintelui său la o întâlnire cu tineri istorici s-a observat anterior și într-un lung efort de reeditare a manualelor de istorie, eliminându-se referințele la atrocitățile comise de armata sovietică și de regimul stalinist.

Mă alătur vocilor reprezentanților europeni care condamnă atitudinea președintelui rus de a rescrie istoria și de a o folosi în propriul interes vremelnic.

Aceste declarații vor avea efectul nefast al sporirii neîncrederii între statele membre UE și partenerii nord-atlantici, pe de o parte și Federația Rusă, pe de altă parte.

DSC05521

 

harta adit

Leave a comment »

Iconarul tacerii, iconarul smereniei: Ioan Irineu Protcenco (VI)

DSC06168

Sf. Nectarie de la Eghina – pictura in fresca, interiorul Paraclisului ‘Sf. Ioachim si Ana’ de la Manastirea Sihastria, jud. Neamt – de Ioan Irineu Protcenco, cca. 1950

Daca unii neaga sfintenia, altii ii exagereaza caracterul. Sfintenia este reala, vie, naturala, accesibila. Putinta sfinteniei este un dat al conditiei umane. Sfintenia nu este o exagerare, ci dimpotriva, este starea de echilibru si armonie care aduce o viata plina de bucurie. Sfintii sunt oameni adevarati si nimic din ce e omenesc nu le lipseste, doar ca in ei binele a invins raul. Adesea traim langa sfinti si nu-i recunoastem.

(din cartea “Intoarcerea la Hristos – document pentru o lume noua” – de Ioan Ianolide, Ed. Christiana, Bucuresti, 2006)

Leave a comment »

O scrisoare a Maicii Teodosia (Zorica Latcu) catre Parintele sau duhovnic Arsenie Boca, in 1948-’49

Zorica Latcu, calugarita in 1948 sub numele de Maica Teodosia, este una dintre ucenicele Parintelui Arsenie Boca ce a lasat in urma o neasemuita opera literara crestina, inca foarte putin adusa la lumina.  Nascuta in 1917, Zorica Latcu a urmat studiile de limbi clasice si de limba franceza la Facultatea de Litere din Cluj Napoca. Dupa absolvire, a lucrat ca preparator principal la Institutul Roman de Lingvistica din Cluj – ocazie cu care a colaborat la intocmirea Dictionarului Limbii Romane al Academiei Romane, lucrare coordonata de Sextil Puscariu.

Zorica Latcu a inceput sa scrie inca din vremea studiilor universitare, iar poeziile ei au inceput sa fie publicate inca din 1941 in prestigioasa revista “Gandirea” (prima poezie ii apare in nr. 8, anul XX, octombrie 1941 al revistei – poezia “Epitafuri antice”), ca o recunoastere cu totul aparte, printre numele sonore ale vremii, a talentului ei literar special. Mai tarziu, in anii 1970, va contribui semnificativ la traducerea in romana a operelor crestinatatii: Sfantul Grigorie de Nyssa, Origen, Sfantul Isaac Sirul, Sfantul Simeon Noul Teolog, etc.

Intalnirea Zoricai Latcu cu Parintele Arsenie Boca (in 1943 sau 1944 – la Manastirea Brancoveanu de la Sambata) a fost, ca in atatea si atatea alte cazuri, cruciala. In cativa ani, ea va decide sa ia calea renuntarii la viata laica si-si va urma inima, daruindu-se vietii monahale. Asa incat in 1948 va depune voturile monahale la Manastirea Vladimiresti. A facut, incepand cu 1956, trei ani de temnita iar mai apoi a fost nevoita sa traisca in retragere, ca atatea sute de monahi, expulzati din monahism intre mirenii de rand. Practic din 1956 si pana in 1990, Zorica Latcu si-a trait monahismul numai in sine. Cu cateva luni inainte de mutarea la Domnul, a putut in sfarsit reveni inapoi la Manastirea de metanie, la Vladimiresti, inchizand cartea unei vieti practic nestiute, dar marcate de lasarea in urma a unei opere lirice mistice de exceptie.

DSC07370

Lacul Manastirii de la Sambata

DSC07366

Latura padurii de la Manastirea Sambata, unde cuvanta Parintele Arsenie Boca oamenilor, in anii ’40

***

Am parcurs de curand o scrisoare nedatata (cel mai probabil scrisa insa in 1948 sau 1949) adresata de Maica Teodosia Parintelui sau duhovnic si mentorului spiritual, Arsenie Boca, aceasta figurand in vol. al II-lea, foarte recent aparut al cartii “Parintele Arsenie Boca in arhivele securitatii. Opis de documente. Vol. II” (Ed. Agnos, Sibiu, 2014). O redau mai jos din volumul mentionat, aparut sub coordonarea autorilor – Florian Bichir, Romeo Petrasciuc si Ramona Toderel, pentru frumusetea si profunzimea mesajului ei:

” Prea Cuvioase Parinte,

Nu voi incerca sa talcuiesc aceasta lunga tacere. Atata doar: legatura duhovniceasca si filiala pe care am innodat-o cu legaturi multiple, nu s-a rupt si nadajduiam mereu, ca simtiti aceasta legatura, tot atat de vie. Eu am simtit-o toata vremea si in ciuda tuturor.

Dumnezeu si Prea Curata Sa Maica m-au invrednicit de lucruri fara seaman. Mai intai, rugaciunea… Liturghia zilnica, de la care, dupa slabele mele puteri, nu lipsesc niciodata. Apoi, dragostea Maicutei – primire si daruire. Contact cu adevarat ingeresc, pe culmile vietii sufletesti, cat de sus pot sa ma ridice bietele, schiloadele mele aripi – dragostea aceasta imi umple viata sufleteasca de zambet si de soare, – dar si de lacrimi. Dar noua si marea bucurie, mereu noua si mereu mare – este Sfantul dar al calugariei. Imi dau seama de raspunderea pe care mi-am asumat-o, dar bucuria intrece cu mult teama. Dar si calugaria a fost, se zice, foarte impresionanta. Eu nu stiu mare lucru despre ea: poate au fost altii, care v-au descris-o, din afara. Eu atata stiu; ca a intrecut orice inchipuire a mea. Dragostea cu care ma tinea Maicuta sub mantie nu se poate talcui… Si de cate ori ma imbrac cu podoabele mele calugaresti, de atatea ori mi se pare ca le primesc din mana Mantuitorului, prin mijlocirea nasului meu. Da, sunt o mireasa prea fericita a Mirelui Ceresc. Si acum, mai mult ca oricand, doresc sa ma duc la Acela, in ale Caruia Sfinte maini am depus fagaduintele. M-as duce, in clipa asta, oricand… In asteptarea acelei clipe, cand Mirele-mi va face semn, incerc sa fac bine, pe cat pot. Fac scoala cu surorile, cateodata fac lectii cu Maicuta noastra. Si nu stiu cum trece vremea. Cateodata mi-e rau la inima, tare.

De Craciun am facut o mica, dar foarte reusita serbare. Libretul a fost autentic si original… Iata, pe scurt, bilantul acestui an, in ce ma priveste pe mine. Fireste, ispitele nu lipsesc, dar m-am obisnuit cu ele. Stiu cum sa le apuc: dar in cazul cel mai rau, le biruiesc cu lacrimile… Ma dor mult unele incompetente ale mele, imposibilitatea mea de-a fi mai nepasatoare, dar stiti bine, Parinte, ca sensibilitatea mi-a fost totdeauna o cruce, dar si un izvor de multe si mari bucurii. 

Duc o lupta de fiecare clipa, impotriva mecanizarii, a rutinei. De altfel, dificultatea aceasta e mare, mai ales cand sunt obosita. Nu prea pot urmari intotdeauna cuvintele sfintelor slujbe. Si atat e de greu, cand nici nu auzi bine! Dar totdeauna, in asemenea clipe, imi vine in ajutor fantezia, putinta de  a vedea aievea Persoanele Prea Sfinte. Si de la contemplarea acestor imagini, trec apoi la interiorizare.

Foarte adesea plang de dor, de nerabdare de-a vedea pe Domnul meu, si apoi imi e frica de iad. Vedeti…cand eram in lume, nu ma gandeam la iad. Acum, ma gandesc mult.

Din punct de vedere sufletesc, sunt cu adevarat o puternica, Parinte. Cei cu care m-as putea intelege, sunt ocupati tare. De aceea m-am zavorat si mi-e greu sa mai si vorbesc despre mine si starile mele…

Am simtit si stiu si pozitiv, cate au trecut si peste Prea Cuviosia Voastra, Parinte. Am cerut si cer mereu de la Domnul nostru rabdare, pentru Prea Cuviosia Voastra, si pentru mine.

Rugati-va ca un Parinte mai mare, pentru toata obstea, ca sa n-o suparam pe Stapana noastra cea din cer. Rugati-va si pentru mine, pacatoasa, ca mult am gresit la Cer, incat nici de cin nu mai sunt vrednica… Si sa nu ma uitati, si sa nu ma stergeti din dragostea Parinteasca.

Blagosloviti si ma iertati –

Sarut mana,

Maica Teodosia – pacatoasa

 ***

 Alaturi de aceasta scrisoare, cateva fragmente din alte patru scrisori ale Maicii Teodosia catre Parintele Arsenie Boca au mai fost aduse la lumina de Parintele Ioan Gansca, care le-a primit  la randul sau de la Parintele Teofil Paraian – pe cand vietuia la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus. Ele pot fi citite aici. Scrisorile acelea sunt, cel mai probabil, anterioare celei de mai sus.

2 Comments »

„Procesul Comunismului”: redeschiderea cercetărilor în toate dosarele în care s-a dispus anterior neînceperea urmăririi penale

INTRO:

(extrase din cartea PREDANIE A SFINŢILOR ROMÂNI DIN ÎNCHISORI -“Intoarcerea la Hristos – document pentru o lume noua – de Ioan Ianolide (1982), Ed. Christiana, Bucuresti, 2006):

“Repetăm, şi nu vom repeta niciodată îndeajuns, că dincolo de dominaţia economică, politică şi militară, comunismul urmăreşte dominaţia asupra sufletului. Sufletul trebuie distrus pentru că nu poate fi supus. Religia, arta, ştiinţa, ideile, idealurile, sentimentele, toate trebuie distruse şi înlocuite cu ideile, legile şi ştiinţa materialismului istoric. Rezultă astfel un om-monstru, un om-caricatură, un om-demon. Numai demonii şi oamenii, conştienţi de nimicnicia lor, se proclamă totuşi dumnezei.”

“Este o jumătate de secol de când revoluţia comunistă a infectat lumea întreagă. Internaţionala comunistă este forţa politică cea mai puternică azi în lume şi fără rival. Lumea pare hipnotizată. Alte multe forţe stângiste socialiste, umaniste, pacifiste şi democrate fac jocul comunismului. Sunt exploatate racilele societăţii capitaliste şi criza religioasă a lumii civilizate pentru a „restructura” ateu lumea întreagă. Reeducarea, cu mici variante, a fost aplicată în China roşie, în Vietnam, în Coreea, în Cuba, etc. Coordonatele reeducării – alienarea şi mutilarea sufletească şi morală a oamenilor – se pot depista cu uşurinţă de un ochi format în lagărul comunist. Făcând un tur de orizont în lumea de azi, ne îngrozim de realităţi şi de perspective. Nu degeaba la Piteşti ni se spunea că „aceasta este mica revoluţie, care va fi urmată de marea revoluţie”. Altfel spus, acolo a fost „revoluţia condensată”, care va fi urmată de „revoluţia difuzată”. Consecinţele sunt imprevizibile. Dacă de la oameni avem puţine speranţe, ştim că la cârma omenirii încă n-a obosit Dumnezeu. Şi totuşi Dumnezeu lucrează prin oameni, deci credem că vor apărea oameni care să-i salveze pe oameni şi omenia. Cel ce scrie aceste rânduri a fost în Piteşti, dar nu a intrat în „tură”. A trăit însă tot timpul sub presiunea reeducării şi a fost păzit prin purtarea de grijă a lui Dumnezeu. “

“Nu ei, ci cei ce au conceput şi au condus din umbra puterii reeducarea sunt vinovaţi. Răul porneşte de la Sepeanu, Zeller, Dumitrescu, Popic, Coller, Nicolski, Teohari Georgescu, Ana Pauker şi mai departe până-n tainicele arhive ale comunismului, la acei criminali lucizi care vor uciderea lui Hristos în oameni şi a oamenilor ce nu li se supun lor, prin metode “ştiinţifice” experimentate şi irezistibile. O ură ancestrală năvăleşte prin comunism în lume. De aceea oamenii din Piteşti nu au fost ucişi, ci au fost transformaţi în monştrii, în bestii sadice, în nebuni masochişti, în criminali ai disperării.
Nimeni în lume nu a suferit cât au suferit aceşti oameni. Nimeni nu are dreptul să se atingă de suferinţa acestor oameni. Cele ce s-au petrecut acolo sunt chinuitoare pentru ei. Nimeni nu suferă astăzi în lume cât suferă aceşti oameni. Nimeni nu poate realiza ce s-a petrecut acolo mai bine decât cei ce au trecut pe acolo. În faţa chinurilor lor, noi ne umilim şi plângem, dând slavă lui Dumnezeu că am fost păziţi de ele şi avertizăm lumea întreagă că soarta acestor oameni se pregăteşte fiecăruia, atunci când comunismul va stăpâni lumea.”

“S-au mâniat pe noi comuniştii dar şi burghezii. Ne-au lovit americanii dar şi nemţii. Toţi ne-au spus că suntem nebuni, adesea ne-au înfierat până şi fraţii noştri creştini, ca să nu mai vorbesc de ura dezlănţuită contra noastră de evrei, care au mizat pe cartea comunistă. Da, suntem vinovaţi că am înţeles, ca şi Dostoievski, ce este ateismul şi că am identificat comunismul cu antihrist, cu care nu am acceptat nici o megieşie. Da, suntem vinovaţi că am fost anticomunişti, antiburghezi şi antinazişti.”

***

 

La 5 noiembrie 2014,  ca urmare a Ordonanţei nr. 2688/C/2014 – emisa de Procurorul General al României, vor fi redeschise cercetările, cu „semnificaţia redeschiderii procesului penal”, în toate cauzele din dosarele cu numele generic „Procesul Comunismului”, în care s-a dat anterior neînceperea urmăririi penale.

 

Leave a comment »

Un candidat la presedintie, despre el insusi: o autobiografie Klaus Johannis

Urmeaza zile importante pentru Romania, pentru noi. O decizie care trebuie luata in conditiile date si nu in cele ideale, de care suntem departe… Intelept este sa ne documentam mereu de la sursa, fara interpunerile mediatice, adesea infestate si partinitoare. Pornind de la prezumtia onestitatii cu care un om vorbeste despre sine, merita sa aflam mai multe, inainte sa dam girul viitorului pe care il vom avea. Blogul meu nu este nicidecum destinat politicii, insa in momentele cu adevarat importante, am simtit nevoia sa imi spun si eu parerea. Si am facut-o in foarte putine randuri, unul dintre ele este acum, aici, iar altul, pe o tema conexa, a fost pe blogul meu anterior, cu un an si noua luni in urma, cand notam despre “Interesanta mutare politica de azi“…

 

kJ

1 Comment »