anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

“Istoria unei trădări naţionale: Tratatul cu Ucraina. O carte-document de Tiberiu Tudor, cu un Cuvânt înainte al regretatului academician Florin Constantiniu”

Va invit sa cititi in intregime o preluare de pe site-ul revistei MELIDONIUM a portalului Ziaristi Online (Victor Roncea), cu privire la un act istoric relativ-recent, de mare gravitate pentru Romania (intregul articol – aici):

În 1997, pentru prima dată de la constituirea României Mari, un guvern român a cedat părți ale teritoriului național fără a fi amenințat cu agresiunea (ca în 1940), sau fără a se gasi sub presiunea ocupantului străin (ca în 1944 și 1947). Opinia publică românească nu a perceput dimensiunea dramatică a evenimentului.
Cartea profesorului Tiberiu Tudor dezvăluie gravele erori săvârșite de factorii decizionali ai țării în desfășurarea negocierilor și în redactarea Tratatului, precum și de parlamentarii chemați să-l ratifice.
Românii trebuie să cunoască adevărul într-o problemă capitală, în care cenzura, manipulările, propaganda și presiunile exercitate de Putere au ocultat sensul real al negocierilor și al Tratatului.”

Academician Florin Constantiniu

Leave a comment »

“BASARABIA: PRABUSIREA UNEI LUMI” – scurt si important film documentar

Filmul de mai jos este un documentar istoric de putin peste 38 minute minute, realizat in 2011, care prezinta perioada de la  anul 1812 – cand s-a produs ruperea Moldovei in doua si pana la 1919 – cand Sfatul Tarii a decis in cele din urma unirea Basarabiei cu Romania. Filmul contine imagini de arhiva si depozitii ale Dr. Serban Milcoveanu si Prof. Dr Ioan Bulei:

Leave a comment »

La duminica de azi: Izgonirea din Rai… si Inceputul Postului cel Mare…

DSC07638

Pictura in cerdacul bisericii vechi a Manastirii Brancoveanu de la Sambata: “Adam si Eva pacatuind”

 

DSC07636

Pictura in cerdacul bisericii vechi a Manastirii Brancoveanu de la Sambata: “Izgonirea lui Adam si Eva din Paradis”

 […] “Astăzi, la începutul marelui post al Învierii, Iisus ne învaţă despre aceste trei lucruri: despre iertare, despre post şi despre comorile din Cer, sau comorile eterne. […] 

Despre post.

Iată ce ne învaţă Iisus: mai întâi Însuşi a postit. Nu i-a trebuit, dar va zice cândva: „Pildă de viaţă v-am dat vouă !” Deci nouă ne trebuie post, pentru înfrânarea patimilor, pentru subţierea minţii, pentru sporirea în noi a Duhului Sfânt, care ne descoperă căile mântuirii. Postul ne ajută să înţelegem rosturile mai mari ale lui Dumnezeu cu omul. El e un toiag de drum prin viaţa aceasta cu trup pieritor spre veacul viitor, în care trebuie să ne deprindem de-aici. Dar să nu ţinem postul într-un înţeles îngust. Căci sunt unii care cred că a nu mânca carne, şi cele asemenea, ar fi tocmai de ajuns ca să se cheme că ai postit. Nu mănânci came de porc, dar carne de om mănânci: clevetind, muşcând cu gura, osândind cu vorba şi ucigând cu gândul. Postul nu e, mai ales în creştinism, numai un regim al stomacului. Avea şi Sf. Pavel de aceştia, înguşti cu socoteala, cărora trebuia să le spună că: „nu stomacul sau mâncarea ne va pune pe noi înaintea lui Dumnezeu”. A face din post numai o chestiune de stomac însemnează a îngusta rostul cu care a postit Iisus – ceea ce ar fi o ocară. […]  Iată cum vede Domnul nevoinţa postului: tot ca o împlinire cu lucrul, o trăire a iubirii de oameni. Dar lucru vrednic de luat aminte din cuvântul acesta sunt urmările unui atare post; urmări cu refacerea sufletului tău şi urmări pentru o ţară de oameni. De bună seamă că un atare post, ţinut la o înălţime de vederi, e un egal al rugăciunii neîncetate, care, amândouă reţin pe Dumnezeu în zidire şi scot afară pe draci.”  (extras din textul “Lumina de pe Munte” – scris la 6 martie 1949 la Prislop, text cuprins in cartea “Cuvinte vii” – Parintele Arsenie Boca, Ed. Charisma, Deva, 2006).

Leave a comment »

Imprejurari romanesti perene: ce vor vecinii nostri, ce vrem noi?…

titlu

Preiau mai jos o postare video de pe canalul Youtube al portalului Ziaristi Online, coordonat de jurnalistul Victor Roncea, postare pusa la dispozitie luciditatii istorice romanesti inca din iunie 2011 (cu multumiri!):

1 Comment »

Fotografiile zilei: dinspre Muntii Cindrel catre Muntii Fagaras

DSC07678

 

DSC07683

Leave a comment »

Citate din filosoful Constantin Noica…la mormantul sau de la Paltinis

Lamentabilul principiu “nimeni nu e de neînlocuit”. Dar tocmai la asta trebuie să tinzi, la o societate cu oameni de neînlocuit, ca un organism. Pe când aşa, omul e piesă de schimb şi totul e mecanism. (Creierul nu-şi reface celulele.)    Constantin Noica în Carte de înţelepciune, Îndrumător pentru tineri (1993)

Mă sperie o vorbă din Luca: “Vai de voi cărturari şi farisei făţarnici. Pentru că voi sunteţi ca mormintele, care nu se văd şi peste care oamenii umblă fără să ştie”. Căci mă gândesc că tocmai asta vor cărturarii şi fariseii: să existe ei. Şi când sunt în morminte, să fie mormintele lor. Ce durere mai mare decât să fie mormintele neştiute despre care vorbeşte Luca? Călcăm poate, la tot pasul, peste mormântul neştiut al fratelui risipitor.     Constantin Noica în Jurnal filozofic

DSC07666

Eşti contemporan (ai simultaneitate în timp, spun teologii) cu cel pe care îl iubeşti. Asta e tot – şi înseamnă înfrângerea umană a timpului.    Constantin Noica în Jurnalul de idei

Omul care ştie să fie singur, acela te înţelege cu adevărat, acela te iubeşte cu adevărat. Celălalt, prea aproape, îţi ţine doar umbră.    Constantin Noica în 21 de conferinţe radiofonice 1936-1943

Iubesc prea mult oamenii pentru a putea rămâne între ei. Pentru că, dacă rămân între ei, ajung să-i urăsc.   Constantin Noica într-o discuţie cu actorul Florin Zamfirescu

DSC07667

Nu-i nimeni vinovat de neîmplinirile noastre. Limitele interioare sunt mai dureroase decât orice limită exterioară.    Constantin Noica în Calendarul Maramureşului (1980)

Visez o şcoală în care să nu se predea, la drept vorbind, nimic. Să trăieşti liniştit şi cuviincios, într-o margine de cetate, iar oamenii tineri, câţiva oameni tineri ai lumii, să vină acolo spre a se elibera de tirania profesoratului. Căci totul şi toţi dau lecţii. Totul trebuie învăţat pe din afară şi pe dinafară, iar singurul lucru care le e îngăduit din când în când e să pună întrebări. Dar nu vedeţi că au şi ei de spus ceva, de mărturisit ceva? Şi nu vedeţi că noi nu avem întotdeauna ce să le spunem? Suntem doar mijlocitori între ei şi ei înşişi… Stări de spirit, asta trebuie dat altora; nu conţinuturi, nu sfaturi, nu învăţături. Filozofia ca donjuanism. Pe lângă ea, oamenii de specialitate fac simple căsnicii burgheze. Esenţialul e să cucereşti. Nu să accepţi. Nu să ştii.     Constantin Noica în Jurnal filozofic

DSC07668

1 Comment »

Ora de religie a devenit facultativa in scoala romaneasca de astazi… Pana la 6 martie 2015, parintii pot depune cereri de inscriere la aceasta disciplina facultativa pentru copiii lor!

Afis_Lumina_OR_2015

Leave a comment »

Lucrarea picturala de la Biserica ortodoxa din satul Bogata Olteana a Parintelui Arsenie Boca: o restituire documentara pretioasa a teologului Florin Dutu

In cartea sa recenta, “Mistica Ortodoxă şi Schimbarea la Faţă a Teologiei Româneşti: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae. Cei mai buni dintre cei mai buni.” (Ed. Floare Alba de Colt, decembrie 2014), teologul Florin Dutu reconstituie in premiera o parte practic necunoscuta a activitatii artistice iconografice a Parintelui Arsenie Boca din 1960-1962. Este vorba de perioada imediat ulterioara izgonirii sale din Manastirea Prislop si a excluderii din monahism (care s-a petrecut in luna mai 1959). Dupa ce in toamna lui 1959 si in primavara-toamna anului 1960 Parintele Arsenie a lucrat ca pictor secund la Biserica Sf. Elefterie Nou din Bucuresti – lasand in urma o fresca minunata, vizibila si azi, cu Fecioara Maria si Pruncul – in absida altarului (vedeti aici), in perioada 1960-1962 avea sa fie invitat sa initieze un proiect pictural de anvergura – neterminat insa si de altfel ramas necunoscut, azi ascuns privirilor, la biserica ortodoxa Sf. Parascheva din satul Bogata Olteana (jud. Brasov).

Este meritul lui Florin Dutu in aducerea la lumina a acelui proiect si a acelei perioade, in cartea sus mentionata, in care apar reproduse amintiri dar si scrisori ale parintelui profesor Candea dar si o scrisoare cu totul deosebita, a Parintelui Arsenie. Parintele Arsenie Boca a fost la Bogata Olteana pentru proiectul iconografic de la biserica monumentala in cateva randuri in perioada 1960-1962, insa fresca din absida altarului a fost pictata practic in decurs de doua luni, incepand cu 9 iulie 1961, cand alaturi de Parintele Arsenie a lucrat ca ajutor, zi de zi, “din zori si pana-n noapte”, Maica Zamfira Constantinescu, fosta stareta de la Manastirea Prislop.  Intreruperea proiectului de la Bogata Olteana a fost foarte dureroasa pentru Parintele Arsenie. Mai tarziu, in 1978, fresca sa avea sa fie acoperita de un nou strat de pictura si avea sa ramana astfel pana astazi, ascunsa vederii. Aplicarea tehnicii in dolomita cu care tot Parintele Arsenie fusese rugat sa picteze pridvorul bisericii a condus la rezultate instabile in timp, motiv pentru care inca din perioada lucrului acea pictura a trebuit stearsa…

De curand am avut ocazia unei deplasari la Bogata Olteana (jud. Brasov) si am incercat sa identific situatia la fata locului (fotografii – mai jos). Insusi Prof. Spiridon Candea si sotia isi au, langa usa de intrare in biserica, sculptata piatra funerara si insemnul de ctitori. Biserica, avand aerul voievodal de care insusi Parintele Arsenie amintea, este intr-adevar de o arhitectura exterioara aparte, foarte frumoasa. Am  gasit insa usa bisericii incuiata, si nu am putut vedea cum arata in interior aria – acoperita cu actuala pictura – a fostei fresce realizate de Parintele Arsenie in absida altarului. In cautarea parintelui paroh, pe care nu l-am gasit acasa, am ajuns si la cantorul bisericii, care mi-a confirmat existenta vechii picturi a Parintelui Arsenie, indoindu-se insa ca acel strat de fresca ar putea fi readus la lumina, in cazul in care s-ar dori. In drumul prin sat am intalnit si o femeie varstnica – in jur de 80 de ani, care a avut amabilitatea sa imi raspunda. Cand am adus vorba despre Parintele Arsenie imediat a spus ca ea se gasea in sat cand intr-o vara Parintele a venit si a pictat-o pe Maica Domnului cu Ingerii in altar. Si ca stia foarte bine acea fosta pictura, ca o vazuse de atatea ori… In plus, a povestit cum Parintele Arsenie vorbea cu satenii, cu ea chiar, insa ii ruga mereu sa nu spuna ca el este acolo, sa nu stie lumea si sa vina. Parintele se temea de a fi cunoscuta prezenta lui acolo si incerca sa pastreze distanta cat mai mult fata de oameni. Femeia a vorbit cu mare drag despre Parintele Arsenie, ca despre un satean de-al lor. Casa in care a fost gazduit nu mai exista, pe locul ei se afla astazi una noua.

Am planuit sa revin la Bogata Olteana spre a vedea biserica in interior…

3 Comments »

Povestea ajutorarii Eugeniei Buruiana trebuie sa continue…

Cei care citesc acest blog cunosc deja cazul Eugeniei Buruiana, tanara din Republica Moldova care sufera de o cumplita boala incurabila – epidermoliza buloasa (in popor “boala fluturasului”). In cateva randuri am semnalat pe blog cazul ei, iar apelul principal de ajutor l-am postat la 13 ianuarie 2015 (vedeti aici). El ramane deschis si valabil tuturor celor care doresc sa contribuie in continuare!

La 8 februarie 2015, sub coordonarea unei cantarete cunoscute din Republica Moldova pe nume Veronika Stolli, a avut loc la Chisinau un concert umanitar pentru strangerea de fonduri in vederea sustinerii vietii Eugeniei Buruiana. O parte de filmarea de la finalul concertului de caritate o puteti viziona mai jos. Eugenia, in scaunul cu rotile, a si recitat pe scena doua poezii creatie proprie (pe fondul muzical minunat al melodiei compozitorului moldovean Eugen Doga) iar apoi au fost prezentate punctele de vedere si gandurile organizatorilor si sustinatorilor principali. Intre ei inimoasa cantareata Veronika Stolli dar si comunitatea sateasca din Recea – satul natal al Eugeniei.

Va invit sa traiti parte din emotia Eugeniei la acest eveniment umanitar deosebit oferit de romanii de peste Prut sub numele de “Vedetele au inimi enorme”, si cu aceasta ocazie, doresc sa multumesc in numele Eugeniei Buruiana tuturor celor care au fost alaturi de ea si care vor continua sa fie, de pe ceastalalta parte a Prutului romanesc!

Leave a comment »

Premisele constituirii atelierului de icoane de la Manastirea Sambata de catre Parintele Arsenie Boca

prima_ic_AB

Prima icoana cunoscuta a tanarului Zian Boca, pictata in 1928-1929

Prima icoana pictata de tanarul Zian-Valean Boca ce se pastraza astazi si se cunoaste a fi fost pictata de viitorul Parinte Arsenie Boca este “Iisus rugandu-se in Gradina Ghetsimani“, o icoana de dimeniuni destul de mari (cca. 1 m x 70 cm) care apartine in prezent nepoatei sale in viata, Doamna Zoe Daian (icoana am vazut-o eu insami) si este semnata in coltul din dreapta jos. A fost pictata, conform amintirii doamnei Daian, pe cand Zian Boca avea 19 ani (probabil in timpul ultimului sau an de liceu, petrecut la Brad). Tema icoanei trebuie sa fi fost una centrala in mintea tanarului de atunci, caci Domnul Iisus a trait la Ghetsimani cel mai greu ceas din viata Sa, mai greu poate chiar decat acela de pe Golgota – la rastignire, deoarece EL a acceptat acolo si atunci, de buna voie, moartea si chinurile prin care va trece…

Ca student la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti (incepand din 1933), dupa absolvirea Institutului Teologic de la Sibiu, tanarul Zian-Valean Boca a contribuit la pictarea Marii Fresce a Istoriei Neamului de la Ateneul Roman. Pictura a durat din vara anului 1933 si pana in aprilie 1937. Intregul concept si lucrarea apartin pictorului Costin Petrescu, care i-a fost profesor tanarului Boca, la facultatea de arte frumoase. Fresca contine 25 de scene istorice si este cea mai mare frescă cu tematică istorică din România (75m lungime pe 3 m latime). Scena a XIV-a a frescei, cei intitulata “EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL” cu intrarea sa glorioasa în cetatea Alba‑Iulia ca domn stăpânitor al țărilor românești, Muntenia, Moldova și Ardealul, unite prin sabia lui biruitoare, a fost realizata si cu contributia studentului Zian Boca (scena a fost pictata probabil in 1936-1937). Inaugurarea marii fresce de la Ateneu a avut loc în seara de 26 mai 1938, în prezența regelui Carol al II‑lea.

intrarea mihai viteazul

Scena din marea fresca, la care a lucrat si studentul la Belle-arte Zian Boca, sub indrumarea marelui sau dascal Costin Petrescu, la Ateneul Roman, cca. 1935-1936

Tanarul licentiat Zian Boca si-a facut  anul de practica dupa absolvirea Belle-artelor in arta decorativa bizantina, la Bixadul Oltului, sub aceeasi coordonare – a maestrului sau Costin Petrescu. Aceasta s-a intamplat cel mai probabil in a doua jumatate a anului 1938, eventual pana la inceputul anului 1939. Despre aceasta am scris pe blogul meu anterior – aici, iar cateva fotografii cu pictura din biserica “Sfantul Dumitru” din Bixadul Oltului, vedeti mai jos. In acestea se obseva pregnant stilul iconografic al pictorului Costin Petrescu, asa cum este cunoscut si din pictura sa realizata in interiorul Catedralei Reintregirii Neamului de la Alba Iulia, pictata de maestrul Petrescu cu mai bine de 20 de ani inaintea celei din Bixad. Cu siguranta insa, ca unele tendinte picturale de la Bixad apartin tanarului absolvent Zian Boca.

 

Iconografie de la biserica Sf. Dumitru din Bixadul Oltului – pictata de Costin Petrescu alaturi de tanarul licentiat in belle-arte, Zian Valean Boca (1938)

Dupa revenirea diaconului Zian Boca (data hirotoniei a fost 11 septembrie 1936, la Sibiu)  de la Muntele Athos (unde a stat 3 luni de zile, in perioada  martie-iunie 1939), Parintele Arsenie a plecat la Chisinau. Plecarea acolo a fost stabilita a fi fost 5 octombrie 1939 de catre cel mai recent biograf al Parintelui Arsenie, teologul Florin Dutu (in cartea sa “Viaţa Părintelui Arsenie Boca de la Prislop: 1910-1989“,Ed. Floare Albă de Colţ, 2015, p.28). La Chisinau a plecat pentru a deprinde poleirea cu aur a icoanelor – tehnica “cicanca” – de la mesterii rusi de icoane. De acolo se pare ca si-a cumparat si unele unelte si materiale necesare unui atelier de pictura. Iata ca ideea crearii atelierului de pictura a Parintelui Arsenie era deja inradacinata in 1939.  Revenit in tara cel mai probabil in a doua parte a lunii ianuarie 1940 (dupa cum se va vedea din dovezile existente in cartea Parintelui Nicolae Streza: “Marturii despre Parintele Arsenie” Ed. a II-a, Ed. „Credința strămoșască”, 2009), Parintele Boca avea sa faca cateva demersuri semnificative, in februarie 1940, in vederea infiintarii la Manastirea de la Sambata a unui atelier de icoane. Asupra acestui aspect a insistat, deloc intamplator,  doamna Isabela Vasiliu-Scraba in articolul dumneaei aflat in continua revizuire, “Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu” (integral – aici), din care extrag urmatorul pasaj:

Dintr-o inadmisibilă (și poate chiar intenționată) „scăpare”, numele fondatorului atelierului de icoane de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus nu apare trecut nici pe pagina de internet a Mânăstirii Brâncoveanu si nici în Ghidul mănăstirilor din România tipărit de Editura Sophia din București (2010, p. 192). Date despre inițierea atelierului (începând cu data de 6 febr. 1940) se pot afla doar în cartea preotului N. Streza în care au fost fotocopiate rândurile scrise (la Academia Teologică din Sibiu) de către diaconul Boca Zian pe 19 aprilie 1940 către mitropolitul Nicolae Bălan : „în urma binecuvântării Înalt Prea Sfinției Voastre de-a lua tonsura monahală la Mânăstirea Brâncoveanu și de a deschide atelierul de icoane, cu duhovnicească smerenie Vă rog să binevoiți a-mi aproba ultimele cheltuieli în legătură cu aceasta, în sumă de 32000 lei…” (pr. Nicolae Streza, Mărturii despre Părintele Arsenie Boca, Ed. „Credința strămoșască”, 2009, p. 420).

In cele trei copii de mai jos redau extrase, din cartea pr. Nicolae Streza – “Mărturii despre Părintele Arsenie Boca”, Ed. Credința strămoșască, 2009, copiile documentelor scrise si inaintate de diaconul Zian Boca prin care se atesta deschiderea atelierului de pictura bisericeasca la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus:

 

DSC07574

 

DSC07576

 

DSC07578

 

Singura dovada existenta si astazi la Manastirea Sambata a lucrarii picturale de acolo a Parintelui Arsenie a ramas epitaful pictat “Adormirea Maicii Domnului” (foto mai jos) – realizat in 1944, adapostit azi in muzeul manastirii. Despre modul ciudat in care a fost scos “la lumina” privirilor am scris aici. Totusi si la acest moment, pe site-ul oficial al manastirii epitaful este vizibil la sectiunea “Muzeu”, insa nu la subsectiunea “Colectia de icoane” ci la subsectiunea “Colectia etnografica si de arta populara”!

epitaf-sambata

Epitaful “Adormirea Maicii Domnului” pictat de Parintele Arsenie Boca la Manastirea de la Sambata in 1944 (dimensiuni aproximative 1 m x 70 cm)

Una dintre icoanele achizitionate in anii 1960 de la Parintele Arsenie de catre muncitorul fagarasean Nicolae Streza este cea de mai jos. Povestea ei apare in filmul “Parintele Arsenie Boca – Omul lui Dumnezeu” in regia lui Nicolae Margineanu (vizionabil – aici), incepand de la minutul 49:45.  Imaginea Muntilor Fagaras apare si in aceasta icoana cu “Chipul Mantuitorului”, la fel ca in epitaf, dar acolo largimea montana este mult mai larga. Atmosfera de la Sambata razbate si in aceasta icoana, si chiar daca ea a fost poate pictata la data achizitiei, adica in anii cand Parintele era pictor muncitor la Schitul Maicilor din Bucuresti (unde a fost angajat incepand cu ianuarie 1961), pastreaza cel putin doua caracteristici ale picturilor de la Sambata: prezenta Muntilor Fagaras in fundal-baza si respectiv chipul Mantuitorului este foarte similar celui din schita desenata pe coperta unuia dintre primele volume ale Filocaliei la care a contribuit alaturi de Parintele Dumitru Staniloae si care au fost publicate (volumele I-IV) in perioada 1946-1948 (conform cartii lui Florin Dutu -“Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni“, Ed. Floare Alba de  Colt, 2014). Aceste semnalmente ar putea indica faptul ca aceasta icoana a fost pictata la Sambata, cu ani in urma fata de perioada cand a fost daruita muncitorului Nicolae Streza din Fagaras.

ic 2 AB

Iisus deasupra Muntilor Fagaras, la baza fiind vizibila “Fereastra Sambetei” – icoana pictata de Parintele Arsenie probabil in anii 1941-1942

UPDATE, 5 noiembrie 2016:   Citesc cartea recent aparuta, “Parintele Arsenie Boca in Arhivele Securitatii. Vol. III Alungarea din monahism, calomniile si filajul. Opis de documente (1960-1989)” Ed. Agnos, Sibiu, 2016. Regasesc in carte, la pag. 139, o nota data de sursa “Timotei” – respectiv un coleg de atelier al Parintelui Arsenie (pe atunci pictor muncitor la Atelierele Institutului Biblic de la Schitul Maicilor, din Bucuresti), datata la 31 octombrie 1962. In aceasta nota, se descrie limpede cum, la 17 octombrie 1962 a venit la atelier “un cetatean cu sotia lui” care a comandat o icoana si a voit neaparat sa fie pictata de pictorul Boca. Faptul ca omul venise cu o motocicleta, si a mers cu motocicleta la Parintele Arsenie acasa (in Bucuresti) ca sa aduca o carte unde exista un model pentru pictura ceruta, mi-a amintit de depozitia dlui Nicolae Streza din filmul documentar amintit mai sus, “Parintele Arsenie Boca – Omul lui Dumnezeu“. In cuprinsul notei informative se specifica numele (usor eronat, insa, la fel ca si ideea ca venise insotot de sotie, ori era vorba de sora dumisale…) al persoanei care venise sa comande icoana, respectiv “Streju Nicolae”, si adresa sa din Fagaras. Avem astfel certitudinea nu numai ca pictura de mai sus apartine Parintelui Arsenie, dar o putem si data corect, ca fiind realizata in toamna-iarna anului 1962, la Bucuresti, si dam deplina crezare povestii aducerii sale de la Bucuresti, pe motocicleta, asa cum se aduce marturie in filmul citat. In nota informativa se gaseste si pretul icoanei, care a fost stabilit de la bun inceput – de la comanda, si anume de 1550 lei. Editorii vol. III al cartii mentionate nu au specificat insa legatura cu persoana si icoana de la Fagaras in notele de subsol insotitoare, asa incat am simtit nevoia sa o facem aici.

 

Una dintre icoanele care aduc aminte de posibila apartenenta la perioada atelierului de icoane de la Sambata este cea numita “Izvorul Tamaduirii“, realizata si semnata de Parintele Arsenie Boca. Si in aceasta apar coamele Muntilor Fagaras… Ea se gaseste in Biserica “Sfanta Treime” din cartierul bucurestean Ghica-Tei si a fost identificata ca apartinand Parintelui Arsenie Boca de catre teologul Alexandru Valentin Craciun in 2011. Despre aceasta icoana si povestea ei am scris initial aici, insa de curand o persoana din localitatea Zizin (jud. Brasov) mi-a semnalat o icoana similara existenta in biserica din localitate (cea din dreapta de dedesubt). Persoana respectiva (careia ii multumesc aici pentru fotografia si observatiile trimise), a mentionat ca despre obarsia icoanei de la Zizin “doar o femeie mai in varsta si-a amintit ca in 1948 cand a venit dansa in localitate, icoana era deja aici”. Comentariile celei care mi-a trimis informatia si fotografia au mai fost: “Icoana de la noi este mai veche de anul 1950 cand a fost canonizat Sf. Iosif cel Nou de la Partos, astfel sfantul nefiind pictat cu aura specifica. Stilul este foarte asemanator, desenul decorativ de pe margine este identic. Figurile personajelor sunt dupa parerea mea identice cu cele din celelalte opere ale parintelui Arsenie.” In ce ma priveste, am observat mai multe diferente semnificative intre cele doua icoane. Desigur si cea a aurei din jurul capului Sf. Iosif cel Nou de la Partos, dar si cea de scriere; pe icoana Parintelui Arsenie apare scris “Isvorul Tamaduirii”, in timp ce pe cea de la Zizin apare “Izvorul Tamaduirii”. Aceasta ma face sa cred ca icoana de la Zizin este mai noua. Icoana de la Bucuresti este semnata, dar cea de la Zizin nu este semnata. Similitudinile sunt insa semnificative – ambele sunt pe lemn, forma si dimensiunile aproape identice, exsita acea coronita metalica aplicata pe margini, motiv pentru care consider ca poate fi important sa fie identificata radacina comuna a icoanelor (Atelierul de la Sambata?…)

izvorul tamaduirii (2)

Icoana “Izvorul Tamaduirii” pictata de Parintele Arsenie Boca cel mai probabil la Sambata, in a doua jumatate a anilor 1940. Se gaseste astazi in Biserica din cartierul Tei, Bucuresti.

Izvorul tamaduirii - Zizin 003 (2)

O copie a icoanei “Izvorul Tamaduirii” ce se afla la Zizin. Posibila copie a originalului dupa Parintele Arsenie sau apartinand tot Atelierului de la Sambata, autor si an necunoscute…

 

Intr-un mic pliant de prezentare a Manastirii Prislop (care se gaseste actualmente de vanzare acolo) se gasesc reproduse alte doua icoane necunoscute publicului si pictate de Parintele Arsenie Boca. Primul care mi le-a semnalat a fost teologul Florin Dutu in luna mai 2014, iar eu am reusit ulterior sa cumpar acel pliant de la Prislop in octombrie 2014. Cele doua icoane sunt reproduse din acel pliant, in foto de mai jos. Nu se cunoaste unde se gasesc ele in acest moment si nici perioada cand au fost pictate.

Maria Egipt_AB

 

Sf Filofteia AB

In loc de concluzie:
Dupa cum semnala doamna Isabela Vasiliu Scraba, semnificatia existentei Atelierului de icoane de la Manastirea Sambata nu trebuie neglijata, ci restaurata! Lucrarea iconografica a Parintelui Arsenie Boca, unica, merita reconstituita incepand cu anul 1940, si este posibil ca tot mai multe date noi sa iasa la iveala. Dupa cum a reusit teologul Florin Dutu foarte recent in remarcabila sa lucrare “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni“ sa aduca la lumina informatii privind contributia iconografica a Parintelui Arsenie Boca la biserica de la Bogata Olteana, poate va veni timpul si a altor dezvaluiri care asteapta in umbra. Iar la Bogata Olteana, poate ca cei care il iubesc pe Parintele Arsenie si dispund de fonduri, vor contribui la aducerea la lumina a picturii parintelui ce zace astupata de la sfarsitul anilor 1960…

8 Comments »