anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Restituiri in premiera: „Am cunoscut iadul!”. Mărturii din închisoare (1947-1962) – de Nichifor Crainic

on February 12, 2016

O noua restituire de mare pret o aduce ciberneticianul si teologul Florin Dutu in aceste zile, ocupandu-se de editarea si publicarea unei carti, dupa cunostinta mea in premiera, care transpune memoriile din perioada de detentie ale marelui teolog si profesor roman Nichifor Crainic.

Aplecarea spre lucrul in arhive si cu manuscrise a lui Florin Dutu a facut posibila (re)aducerea la lumina a profilului si activitatii de exceptie a marelui profesor roman Nichifor Crainic, prin publicarea recenta, in ordine cronologica, a catorva lucrari esentiale despre/cuprinzand personalitatea si opera profesorului Crainic:

Cu aceasta ultima aparitie editoriala, „Am cunoscut iadul!”. Mărturii din închisoare (1947-1962) – de Nichifor Crainic (Ed. Floare Alba de Colt, februarie 2016), Florin Dutu completeaza inca o zona intunecata din trecutul marilor romani intrati sub secera comunista. In prezentarea de mai jos, preluata de pe contul de facebook al editorului (cu multumiri!), inserez si coperta cartii, care reproduce imaginea falsului buletinul de identitate (conform informatiei jurnalistului Victor Roncea) pe care l-a avut in anii de pribegie profesorul Nichifor Crainic – sub numele de Ion Spânu:

FLOARE_ALBA_DE_COLT_AN_CUNOSCUT_IADUL

Prezentarea cartii – de Florin Dutu:

Cartea cuprinde Memoriile din închisoare (1947-1962), Răspunsul la actul de acuzare şi Poeziile reprezentative din temniţa Aiudului ale genialului academician Nichifor Crainic (1889-1972).
Cu toată nedreptatea suferită, n-am crezut niciun moment că voi muri în închisoare. Asprimea absolută a închisorii poate să-ţi anuleze văzul, auzul, să-ţi infecteze mirosul, să-ţi mortifice gustul şi să-ţi interzică pipăitul. Un singur lucru rămâne intact, cugetul tău, eul tău, spiritul tău. E singurul loc unde rămâi stăpân absolut tu însuţi. Anulat pentru lumea dinafară, te refugiezi în spirit şi trăieşti mai intens ca oricând. Fireşte, pentru asta îţi trebuie o disciplină pe care-o aveam, doar nu degeaba studiasem secretele vieţii interioare a spiritului. Dezlipit în mod forţat de lumea dinafară în care ai trăit până ieri, când izbuteai să accepţi fără revoltă această izolare absolută, ajungeai la o pace interioară, la o concentrare şi la o reculegere esenţială, care dădeau spiritului o dispoziţie de activităţi înalte. La mine, în trei moduri se manifestau aceste activităţi: în rugăciune, în cântec popular şi-n poezie. În rugăciune îmi apăreau toţi viii şi morţii mei, fiinţe iubite, prieteni şi duşmani pentru care mă rugam deopotrivă. Multele cântece populare pe care le ştiam îmi reveneau pe rând. Cum nu era voie să le cânţi cu glas, le cântam în gând ceasuri întregi. Ele îmi evocau îndeosebi ţara copilăriei şi-mi creau, ca şi rugăciunea îndelungată, o dispoziţie prielnică poeziei. Poezia năvălea în spirit cu nemiluita. Trebuia o luptă să te fixezi la anumite teme pentru ca ulterior să le ţii minte. Le compuneam în cap, fixându-le în memorie ca pe hârtie. Le repetam în gând până la cristalizarea formei, apoi treceam la alta. Le recapitulam din când în când pe măsură ce apărea una nouă în orizontul interior al rugăciunii şi al cântecului popular. Am compus un volum întreg pe care îl reciteam în minte ca din cartea tipărită. Aş fi putut să compun mai multe volume, dar m-am înfrânt ca să le pot memoriza exact. Ceea ce este curios este că foamea, cu cât e mai acerbă, cu atât devine stimulent pentru poezie. Într-o perioadă, când nu mă puteam ţine pe picioare, am făcut poemul haiducesc Baldovin şi Mădălina de cinci sute de versuri, câte o sută pe noapte. În a şaptea zi de greva foamei am făcut poezia Rugăciune pentru pace. Ceilalţi deţinuţi le învăţau şi le răspândeau din celulă în celulă şi din închisoare în închisoare. Zeci de mii de oameni le-au ştiut pe dinafară. Era un fenomen analog cu geneza folclorului. Dar cu cât o poezie vorbită se depărtează de origine, cu atât i se alterează forma originală, deteriorându-se, ceea ce se petrece şi-n folclor.” (Nichifor Crainic, 16 iunie 1968).

CUPRINS

Academicianul Nichifor Crainic în iadul închisorilor comuniste (studiu introductiv de Florin Duţu)

MĂRTURII DIN ÎNCHISOARE
Boalele mele în închisoare
Bătăile suferite în închisoare
Foamea
Mitia Ciakir
Contele Bethlen
Colaborarea mea cu Harry Brauner
Întoarcerea la folclor

MEMORIU Răspuns la actul meu de acuzare
Cuprinsul acestui memoriu
Publicaţiile la care am scris
Atitudinea mea faţă de mişcările naţionaliste din România
Atitudinea mea faţă de democraţie. Demofilia mea
Atitudinea mea faţă de fascism
Atitudinea mea faţă de naţional-socialism. Rasismul meu
Eu şi ura de rasă
„Războiul sfânt” şi pacifismul meu
Atitudinea mea în politica externă faţă de Germania
De la 6 septembrie 1940 la 23 august 1944
Eu, ca „şef şi protector” al spionilor germani din România
Pentru cauza Ardealului de nord
Vizita la Sofia
Ca particular pentru cauza Ardealului
Atitudinea mea faţă de poporul rus
Eu n-am fugit în Germania
Eu nu pot fi încadrat în Legea 312

POEZII CREATE ÎN TEMNIŢA AIUDULUI
Unde sunt cei care nu mai sunt?
Doina munţilor sau Doina mea
Cântec de după gratii
Când mugurii surâd a floare
Rugăciunea din amurg
Ucenicul
Bufniţa
Dăruire
Eu
Cântecul potirului
Cântecul foamei
Milogul
O păsărică
Cântec de departe
Şoim peste prăpastie
Însămânţare
Vecernie
Rugăciune pentru pace
Barza
Portret
Noaptea învierii
Dolores
Cântec de primăvară
Baldovin şi Miralina
Moartea-nţeleaptă
Cocorul
Rugăciune
Familiară

Autor: Nichifor Crainic
Titlu: „Am cunoscut iadul!”. Mărturii din închisoare (1947-1962)
Editura: Floare Albă de Colţ
Format: 13×20 cm
ISBN: 978-606-93984-4-9
Pagini: 240 p.

Academicianul NICHIFOR CRAINIC recită poezii create în temnița AIUDULUI (1968):


One response to “Restituiri in premiera: „Am cunoscut iadul!”. Mărturii din închisoare (1947-1962) – de Nichifor Crainic

  1. […] cu titlul “Patria noastra ecumenica” a fost publicat de academicianul Nichifor Crainic in revista GANDIREA, anul XX, nr. 5, in luna mai 1941 (pag. 209-217), de unde este preluat mai […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: