anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Palatul Patriarhiei va (re)deveni vizitabil in prima parte a anului 2016

on December 30, 2015

Reabilitarea Palatului Patriarhiei din Bucuresti a fost realizata in perioada martie 2013 – decembrie 2015 printr-un proiect finanțat din Fonduri Structurale, în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013. Monumentul se va (re)deschide curand pentru vizitare publica, si va include un muzeu si un punct de informare turistica. Informatia a aparut si in cadrul conferinței de informare  „Lucrări de restaurare, consolidare și protecție a Monumentului Palatul Patriarhiei București”.

 

Palatul Camerei Deputaţilor (în prezent Palatul Patriarhiei) este amplasat pe Dealul Mitropoliei din capitala. Conform Wikipedia, ‘de-a lungul timpului edificiul a fost sediul instituţiei legislative a statului român, până la trecerea ei în proprietatea Bisericii Ortodoxe. Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al Camerei Deputaţilor sunt din jurul anului 1650. În acea perioadă Dealul Mitropoliei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu viile domnului şi viile călugărilor de la Mitropolie. Ideea de a avea în mijlocul mitropoliei sediul forului legislativ nu este pur întâmplătoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale vremurilor. Conform lor, Mitropolitul era de drept preşedintele boierilor, singurii cetăţeni cu drept de vot, reuniţi în adunarea deputaţilor. Necesitatea de a avea sediul legislativului în dealul mitropoliei este şi rezultatul faptului că prin tradiţie Mitropolitul nu putea să-şi părăsească locuinţa. Prin urmare obiceiul de a organiza adunarea deputaţilor la mitropolie devine o acţiune firească, în acest sens o parte din chiliile călugărilor fiind transformate într-o construcţie care să permită reuniunile oficiale ale legislativului.

În 1881 are loc repararea şi reamenajarea vechii construcţii a Adunării Deputaţilor, obţinute din transformarea chiliilor şi este adăugat un amfiteatru, asemănător Palatului Deputaţilor Germani (Reichstag). Amfiteatrul creat era mare, cochet, spaţios şi avea două rânduri de loji şi o galerie. Deputaţii îşi desfăşurau şedinţele în sala de şedinţe, o sală cu scaune dispuse în semicerc, în partea din faţă a acestuia exista o tribună, iar în dreapta tribunei era amplasată banca miniştrilor.  Clădirea era deschisă publicului pentru vizitare doar în afara orelor de şedinţă, în urma acordului obţinut de la unul din funcţionarii instituţiei. Cetăţenii români puteau lua parte la lucrările camerei doar dacă aveau semnătura unui deputat pe un tichet de intrare, cetăţenii străini având nevoie de semnătura ambasadei ţării sale.

În locul fostului palat al Adunării Deputaţilor, în 1907 a fost construit, după planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu, noul palat al Camerei Deputaţilor, asa cum arata astazi. Dimitrie Maimarolu (n. 1859, Bucureşti – d. 1926) a fost un arhitect român care a mai proiectat si urmatoarele construcţii: Palatul Cercului Militar Naţional din Bucuresti, Biserica Sfântul Silvestru din Bucuresti, Prefectura Judeţului Argeş, Catedrala Armeană (Biserica armenească) din Bucureşti, Hotelul Concordia din Bucuresti, Casa Vorvorenilor din Craiova (actualul sediu al Mitropoliei Olteniei), Biserica Sf. Haralambie din Turnu Măgurele.

În perioada socialistă Palatul Patriarhiei a funcţionat ca sediu al Marii Adunări Naţionale, organul suprem al puterii de stat a Republicii Socialiste România. După evenimentele din 1989 a redevenit sediul Camerei Deputaţilor, iar în anul 1997 a intrat în posesia Patriarhiei Române.

 

 


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: