anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Ecouri vii din lumea copiilor autisti…

on October 19, 2015

Sursele textelor si imaginilor de pe aceasta pagina se afla la urmatoarele adrese (site-uri in limba rusa): filmulet de prezentare a cazului, pagina cu fotografii si texte, pagina cu picturi. Traducerile din limba rusa a textelor, aranjamentul si ideea prezentarii aici a cazului fetitei autiste apartin  Sandrinei H. din Chisinau.

Sonia (Sofia) Shatalova, copil autist din Rusia (in prezent are varsta de 22 de ani):

  1. Autoportret – din copilarie: “Eu sunt Sonia Shatalova, eu am maini neindemantice, si nu am glas, de aceea ceea ce auziti nu e glasul meu. Sunt autista…. Autismul e viata in Nicaieri si in Niciodata, si concomitent in Pretutindeni si in Mereu. Ceea ce se intampla acum cu mine, unora le poate parea o tragedie. Ba hohotesc, ba ma inraiesc ca o scapata, poti crede ca sunt cu adevarat  bolnava.
sonya-shatalova-04

Pictura de Sonia Shalatova

2. Ganduri…: “De ce lumea e atat de cruda cu ea insasi? Doar Dumnezeu a avut cu totul alt plan. Mie chinuitoarele stari ale rautatii si fricii, cand tisnesc in afara……. si toate aceste sentimente intunecate ca niste bube purulente ce se coc in interiorul aurei oamenilor, ele otravesc cu puroiul lor nevazut sufletul si mintea lumii. Si cand aceste bube explodeaza – cate nenorociri, morti, suferinte, suparari. Si o noua Rautate apare in lume. Incetati sa mai faceti asa! De la acesta ma doare nu numai pe mine, dar si pe toti copiii, si pe Dumnezeu. De dragul copiilor, pentru Dumnezeu, incetati sa mai dati drumul urii pe pamant, ganditi, vorbiti ce e bun, faceti faptele iubirii. Caci daca Dumnezeu va decide singur sa puna capat acestor faradelegi, va veni sfarsitul lumii. Si cine e pregatit pt el?

sonya-shatalova-06

Pictura de Sonia Shalatova

 

Poezie scrisa de Sonia la varsta de 9 ani:

Focul ardea si flacara canta

Despre soare si despre mandria oamenilor.

Si capul  meu ardea

De amaraciunea zilelor traite

Curand am 9 ani. E o vesnicie…

In comparatie cu durata focului…

Soarta-mi, asa va fi pana la capat?

Dar el a incalzit oamenii.

Iar eu?…

Fara glas, neindemanatica,

Un zid de lume ma desparte.

Se cheama autism

Boala blestemata a mea

Cu adevarat singuratatea

Imi va fi soarta pana la sfarsit.

Si in scrum ma voi preface

Fara sa fi incalzit inimile?

Focul a inceput a plange, stingandu-se…

Din busteni picura rasina…

Si eu plang. Fiindca scump

E pretul tacerii.  O, Doamne, da-mi cuvinte!

sonya-shatalova-09

Pictura de Sonia Shalatova

3. Eseu scris de Sonia la varsta de 13 ani, pe cateva teme (merita citit cu atentie!!!)

“Despre genialitate, Dumnezeu, talent.
In Evanghelie exista o pilda a talantilor. In ea se arata cum robii s-au folosit de bogatia pe care le-a dat-o stapanul lor in diferite feluri si care a fost atitudinea stapanului fata de actiunile lor. Cei care au investit banii intr-o afacere si i-au inmultit, au primit si talantii si rasplata. Iar cel care nu a folosit talantul in niciun fel, a pierdut totul. In acele vremuri “talantul” insemna bani, o cantitate mare de arginti… si Iisus cand a povestit aceasta pilda s-a referit concret la bani. Intelesul pildei era: totul ce da Dumnezeu omului, nu-I da pur si simplu, ci pentru o utilizare activa. Si daca nu folosesti acest dat, El ti-l poate lua.
Cu trecerea timpului prin acest cuvant oamenii au inceput sa inteleaga ca este vorba de unele capacitati exceptionale, cele care se evidentiaza rapid din totalitatea capacitatilor obisnuite ale omului.
Se spune ca toti oamenii se nasc talentati. Da, asa e. Dumnezeu nu trimite pe nimeni in lume fara sa-I daruiasca un talent, inclusiv pe cei pe care oamenii ii numesc “oameni cu posibilitati limitate”. Pur si simplu talentele sunt foarte diferite, nu doar intelectuale sau plastice, ci si emotionale, sufletesti, trupesti, de toate felurile. Dar majoritatea talentelor raman nedescoperite, si nu din vina omului. El singur nu stie ca este talentat. Omul de la nastere trebuie sa nimereasca intr-un astfel de mediu intelept si iubitor, incat toate talentele lui sa se poata manifesta, asa incat el sa si le constientizeze si sa si le dezvolte in continuare.

Cunosteam un baietel care era foarte bolnav. El nu putea sa vorbeasca si nu se misca, si deseori avea dureri foarte mari. Dar el avea talentul rugaciunii, si cum se ruga! Mama lui intr-atat il iubea, si tata la fel, ei ii transmiteau atata energie incat el si-a dezvoltat talentul rugaciunii pana la o neobisnuita inaltime si frumusete. Iata un exemplu de realizare si necesitate a unui talent in conditii grele. Iata ce face un mediu intelept si iubitor! Dar uite ca multi o credeau pe mama lui nefericita. Din pacate, mult mai des se intampla invers, chiar cu oamenii sanatosi.  Dar iata ca talentul s-a manifestat.

Pentru ca el sa se dezvolte, e nevoie in primul rand ca societatea sa aiba nevoie de el, de altfel ea nu-i va permite sa se manifeste pe deplin. Si in al doilea rand e nevoie de efortul omului insusi. Cu nevoia de talent treaba e complicata, asta depinde de multi factori. Un anumit om, in special un copil, de multe ori e neputincios in acest sens. Munca e alta treaba. Daca nu muncesti si nu-ti dezvolti talentul, atunci peste un anumit timp el se stinge, ca si cum “ar adormi”. In suflet se cuibareste melancolia, pustiul, sentimentul de nemultumire. Creste supararea, iritarea, invidia fata de cei care nu au aceste stari. Omul si cei apropiati  lui deseori nu inteleg ce se intampla si din ce cauza. Cauta diferite pricini, se imbolnavesc, incep sa bea… E plina lumea de astfel de oameni, daca nu e chiar majoritatea asa. E posibil sa-i ajuti pe acesti oameni, desi e greu! Ei trebuie ajutati sa poata privi inauntrul lor si sa gaseasca talentul amortit si sa-i dea posibilitate sa se dezvolte. Daca si dupa aceasta omul va refuza sa lucreze asupra talentului sau, atunci e jale… Domnul ii va lua talentul si o data cu el si multe altele. Cunosc astfel de cazuri!
Dar daca omul isi dezvolta talentul si se realizeaza, atunci in sufletul lui vine o stare de fericire. Chiar daca viata lui e foarte grea, el cunoaste fericirea. Aici situatia e de felul ca Dumnezeu ne-a creat dupa Chipul si Asemanarea Sa si ne-a dat din energia Lui creatoare. Anume aceasta energie se transpune prin talent in lume si prin ea omul poate deveni co-creator cu Dumnezeu. Si inca ceva ce este important de stiut: daca energia creatoare a talentului o indrepti catre rau, ea arde sufletul. Este inevitabil acest lucru, fiindca vine de la Dumnezeu.

Acum despre genialitate. Ea nu este o supracapacitate sau un supratalent. Genialitatea este viata care decurge deopotriva in realitatea pamanteasca si in cea a Lui Dumnezeu, uneori inca si intr-o realitate, cea a uneia dintre lumile subtile. Conditia supravietuirii geniului este transmiterea acestor realitati in viata de zi cu zi. Pe orice cale, dar daca nu exista aceasta transmitere, geniul isi iese din minti.
In mod evident, genialitatea e o astfel de stare, o stare a intregii fiinte umane. Sa fii geniu e incredibil de greu, multi dintre ei creaza senzatia de oameni bolnavi cu sufletul, sau “stranii”. E bine cand geniul are un talent care permite cu success transmiterea altei realitati in realitatea de zi cu zi (de ex: Pushkin, Dante, Lobachevski.) Dar daca talentul este strivit sau se afla intr-o alta sfera, e tragic! Si geniul trebuie sa munceasca incredibil de mult, mult mai mult ca oricare altul. Si masura lucrarii lui e alta decat la oamenii obisnuiti, chiar si foarte talentati. E drept ca geniile au deseori ajutoare din alta realitate, si asta ii sustine.
Omul poate inceta sa fie geniu daca din anumite motive el inceteaza sa traiasca in alte realitati si ramane doar in cea pamanteasca. Asa se intampla deseori cu copiii. Sau Dumnezeu inchide accesul in realitatea Sa, cand geniul se inclina spre rau.

Si acum ce e mai greu- despre mine. Am eu talente? Da, si nu unul. Altor oameni le este cunoscut talentul meu de scriitor si poet. La acest moment el s-a manifestat mai puternic si a inceput sa se realizeze. Alte talente imi sunt cunoscute doar mie. Fiindca le este foarte greu sa se manifeste. Din cauza ca sunt geniu. Asta nu e laudarosenie, cu genialitatea nu se lauda. Eu intr-adevar traiesc in cateva realitati concomitent si mereu. Si legatura cu lumea de aici e cea mai slaba, mai ales la nivel trupesc. De aici greutatile enorme in realizarea talentelor mele, de aici vine autismul. Apropos, printre autisti sunt multi genii. Eu am nevoie mult, foarte mult sa lucrez ca sa intaresc legatura cu realitatea de aici si sa pot transmite in ea alte realitati, dar cel mai important- pe cea a Lui Dumnezeu. Eu cred ca aceasta va fi principala misiune a vietii mele. Vreau ca oamenii- toti- sa se apropie mai mult de Dumnezeu, ca realitatea asta pamanteasca sa primeasca trasaturile dumnezeiesti. Ca aceasta lume sa se preschimbe. Vreau foarte mult sa se reuseasca asta!

Inca cateva adaugiri, ca sa fie mai clar despre genialitate.
Prima. Toti copiii, dar absolut toti, pana la 2 ani sunt geniali. Ei traiesc si in realitatea acestei vieti si in cea a Lui Dumnezeu si transfera realitatea Lui Dumnezeu in cea de aici prin toata fiinta lor (prin privire, zambet, miscare, prin dezvoltarea lor…) , prin cuvant, prin insusi faptul existentei lor. Intre 2 si 3 ani are loc trecerea lor definitiva in realitatea noastra, si ei inceteaza sa mai fie genii. Este un proces normal pentru lumea noastra cazuta, asta e consecinta caderii prin pacat. Daca asta nu s-ar fi intamplat, omenirea nu ar fi putut exista mult timp in lumea noastra cazuta si desfigurata. Deci aceasta este trist, dar e drept sa fie asa.
A doua. Acei copii care din diferite motive nu pierd legatura cu realitatea dumnezeiasca sau cu o alta, cel mai adesea devin bolnavi sufletesti, sau autisti. Asta se intampla cel mai adesea datorita faptului ca talentele necesare transferarii realitatii de dincolo in cea de aici nu isi fac aparitia si nu se dezvolta, iar alteori chiar se “ineaca” cu o educatie sau cu un tratament incorecte… Iar copilului poate pur si simplu sa nu-i ajunga puteri pentru realizarea talentului sau.
Daca toti copii de la nastere ar nimeri intr-un mediu intelept si iubitor (si familiile, si societatea), ar exista mai multe genii.
A treia. Geniile sunt diferite. Exista genii care dupa varsta prunciei niciodata in toata viata lor nu mai nimeresc in alte realitati, dar urmele, semnele, aparitia acestei alte realitati in realitatea noastra, le vad bine, le percep ca pe ale lor si transmit senzatiile lor altora, accentuind si mai mult aceste manifestari in viata noastra (Esenin, Mandelshtam). Exista si genii care vad si simt aceste urme, si episodic nimeresc in realitatea dumnezeiasca… (Derjavin).  Si exista genii care tot timpul traiesc in doua realitati (a Lui Dumnezeu si a noastra, si uneori nimeresc si intr-o alta a treia (Kant, Einstein, Platon, Pushkin).
A patra. Realitatile in care traiesc geniile dupa varsta de 3 ani nu mereu sunt luminoase si bune. Daca aceasta este realitatea unei lumi, in care nu exista Iubirea Lui Dumnezeu si puterea creatoare, atunci geniul slujeste raului. In acest caz, daca el nu-si vine in sine, soarta sufletului lui va fi groaznica. El poate arde inca in timpul vietii trupului.

Si a cincea. Sa fii geniu e foarte greu. Doar dintr-un unghi pare ca geniului mereu totul ii iese cu usurinta, ca el traieste ca o pasare a Lui Dumnezeu, traieste fara munca si griji. Pur si simplu geniul are alta energie. Dar genialitatea este un balans continuu pe marginile realitatilor, si daca talentul nu este atat de pronuntat ca al lui Pushkin sau Lobachevski, de exemplu, atunci balansul pe margini este – luciditate- nebunie. Geniul percepe lumea in mod fizic altfel, de aici stranietatile de comportament, adaptarea slaba. Si geniul trebuie mult, foarte mult, colosal de mult sa munceasca, sa-si dezvolte talentele pentru transmiterea altei realitati. Pe cat de stransa este legatura cu alta realitate, pe atat mai mult efort trebuie sa depui ca sa o transferi aici. De altfel- nebunia mintii sau viata scurta. De regula toate geniile longevive sunt muncitoare, in schimb si rasplata lor de la Dumnezeu este incredibila.”


Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: