anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

“Iisus in fata prejudecatilor” – o talmacire a Parintelui Arsenie Boca

on July 30, 2015
Draganescu-foto x

Detaliu de pictura (in tempera) din biserica de la Draganescu – pictata timp de peste 15 ani de Parintele Arsenie Boca

Printre pacatele mintii sunt insirate si prejudecatile. In fata lor Iisus a iesit osandit. Acestea se mai numesc – dupa intensitatea lor – banuieli, presupuneri, formalism, etc., care si-au pierdut fondul.

Prejudecatile nu sunt judecati. Acestea cer un efort, pe cand prejudecatile nu. De aceea stau mai la indemana si castiga pe mai multi.

Unul dintre ganditorii vremii noastre are cuvantul acesta: ‘e de ajuns sa primesti o singura idee gresita, ca principiu conducator, ca pe urma sa nu existe absurditate posibila la care sa nu ajungi in chipul cel mai logic cu putinta’ (H. Bergson).

Decaderea in formalism si prejudecati era multa in Israel, si veche. Astfel Dumnezeu a avut mjult de indurat cu ei, incat printr-unul din prooroci le atragea aminte: ‘Vai, celor ce zic raului bine si binelui rau; vai, celor ce zic luminii intuneric si intunericului lumina’ (Isaia 5, 20).

Punctul lor de vedere – ochiul lor – asa vede; iar mintea judeca , in consecinta, gresit. ‘Acesta e ochiul care trebuie scos’. Structura aceasta sufleteasca a ochiului curat sau viciat o pomeneste (descrie) Iisus. Capacitatea de adevar si efortul intregii vieti pentru el, lumineaza ochiul si ochiul lumineaza lucrurile; incapacitatea insa, refuzul incapacitatii, le intuneca.

Structura interioara se proiecteaza in afara in campul realului, pe care-l vede dupa subiectivitatea sa: luminat sau intunecat.

Iisus a avut multe de patit cu structura formalismului iudaic, cu ochiul pe care voia sa-l scoata fiindca il supara lumina lui Iisus. Formalismul era ca si prejudecatile: ochiul noptii.

Fariseii se sminteau de El pentru nimicuri, ca de pilda: ca nu se spala pe maini inainte de mancare, ca daca sfaramau ucenicii cateva spice sambata, dupa ei insemna ca treiera, deci  – El e calcator de lege.

Dar de cate ori a fost provocat Iisus n-a ramas dator. El le-a facut fariseilor cele mai aspre indreptari – desi cu liniste – chiar daca era invitatul lor la masa.

Iisus nu putea suferi incremenirea legii in formalism, obiectivare sau socializare. Aceasta era o decadere in Israel, permanent combatuta de Iisus: caderea in litera, care ucide si confisca Duhul; ori El aducea Duhul care da viata si face liber.

Iata deci obarsia conflictului ireductibil dintre Iisus si farisei; daca Iisus nu se poarta, nu face si nu respecta Legea ca ei, e un calcator de lege si va trebui pedepsit cu Legea. Ceea ce au si facut.

Sfintenia sa, minunile pe care nimeni nu le-a mai facut intre oameni, inca nu erau motive suficiente de a le lumina ochiul cunoasterii Adevarului, ci motivul de cea mai grava banuiala, ca le face cu ajutorul dracilor.

Iata cateva prejudecati ale iudeilor fata de Iisus, care-i impiedicau sa se lumineze, crezandu-se ei in lumina.

Dar: ‘drepte sunt caile Domnului si cei drepti merg pe ele; iar ceilalti pe aceleasi cai se impedica si cad’ (Osea 14,10).

E grea mantuirea si propovaduirea ei e plina de riscuri, chiar propovaduita de Iisus – Lumina lumii.

Cu toate acestea si peste acestea e in firea luminii sa lumineze si iarasi sa lumineze.”

Extras din cartea: “Din invataurile Parintelui Arsenie Boca. Rostul incercarilor” Ed. Credinta Stramoseasca, 2013; volum aparut sub ingrijirea si coordonarea Ieromonahului Teognost.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: