anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Premisele constituirii atelierului de icoane de la Manastirea Sambata de catre Parintele Arsenie Boca

on February 15, 2015
prima_ic_AB

Prima icoana cunoscuta a tanarului Zian Boca, pictata in 1928-1929

Prima icoana pictata de tanarul Zian-Valean Boca ce se pastraza astazi si se cunoaste a fi fost pictata de viitorul Parinte Arsenie Boca este “Iisus rugandu-se in Gradina Ghetsimani“, o icoana de dimeniuni destul de mari (cca. 1 m x 70 cm) care apartine in prezent nepoatei sale in viata, Doamna Zoe Daian (icoana am vazut-o eu insami) si este semnata in coltul din dreapta jos. A fost pictata, conform amintirii doamnei Daian, pe cand Zian Boca avea 19 ani (probabil in timpul ultimului sau an de liceu, petrecut la Brad). Tema icoanei trebuie sa fi fost una centrala in mintea tanarului de atunci, caci Domnul Iisus a trait la Ghetsimani cel mai greu ceas din viata Sa, mai greu poate chiar decat acela de pe Golgota – la rastignire, deoarece EL a acceptat acolo si atunci, de buna voie, moartea si chinurile prin care va trece…

Ca student la Institutul de Belle-Arte din Bucuresti (incepand din 1933), dupa absolvirea Institutului Teologic de la Sibiu, tanarul Zian-Valean Boca a contribuit la pictarea Marii Fresce a Istoriei Neamului de la Ateneul Roman. Pictura a durat din vara anului 1933 si pana in aprilie 1937. Intregul concept si lucrarea apartin pictorului Costin Petrescu, care i-a fost profesor tanarului Boca, la facultatea de arte frumoase. Fresca contine 25 de scene istorice si este cea mai mare frescă cu tematică istorică din România (75m lungime pe 3 m latime). Scena a XIV-a a frescei, cei intitulata “EPOCA LUI MIHAI VITEAZUL” cu intrarea sa glorioasa în cetatea Alba‑Iulia ca domn stăpânitor al țărilor românești, Muntenia, Moldova și Ardealul, unite prin sabia lui biruitoare, a fost realizata si cu contributia studentului Zian Boca (scena a fost pictata probabil in 1936-1937). Inaugurarea marii fresce de la Ateneu a avut loc în seara de 26 mai 1938, în prezența regelui Carol al II‑lea.

intrarea mihai viteazul

Scena din marea fresca, la care a lucrat si studentul la Belle-arte Zian Boca, sub indrumarea marelui sau dascal Costin Petrescu, la Ateneul Roman, cca. 1935-1936

Tanarul licentiat Zian Boca si-a facut  anul de practica dupa absolvirea Belle-artelor in arta decorativa bizantina, la Bixadul Oltului, sub aceeasi coordonare – a maestrului sau Costin Petrescu. Aceasta s-a intamplat cel mai probabil in a doua jumatate a anului 1938, eventual pana la inceputul anului 1939. Despre aceasta am scris pe blogul meu anterior – aici, iar cateva fotografii cu pictura din biserica “Sfantul Dumitru” din Bixadul Oltului, vedeti mai jos. In acestea se obseva pregnant stilul iconografic al pictorului Costin Petrescu, asa cum este cunoscut si din pictura sa realizata in interiorul Catedralei Reintregirii Neamului de la Alba Iulia, pictata de maestrul Petrescu cu mai bine de 20 de ani inaintea celei din Bixad. Cu siguranta insa, ca unele tendinte picturale de la Bixad apartin tanarului absolvent Zian Boca.

 

Iconografie de la biserica Sf. Dumitru din Bixadul Oltului – pictata de Costin Petrescu alaturi de tanarul licentiat in belle-arte, Zian Valean Boca (1938)

Dupa revenirea diaconului Zian Boca (data hirotoniei a fost 11 septembrie 1936, la Sibiu)  de la Muntele Athos (unde a stat 3 luni de zile, in perioada  martie-iunie 1939), Parintele Arsenie a plecat la Chisinau. Plecarea acolo a fost stabilita a fi fost 5 octombrie 1939 de catre cel mai recent biograf al Parintelui Arsenie, teologul Florin Dutu (in cartea sa “Viaţa Părintelui Arsenie Boca de la Prislop: 1910-1989“,Ed. Floare Albă de Colţ, 2015, p.28). La Chisinau a plecat pentru a deprinde poleirea cu aur a icoanelor – tehnica “cicanca” – de la mesterii rusi de icoane. De acolo se pare ca si-a cumparat si unele unelte si materiale necesare unui atelier de pictura. Iata ca ideea crearii atelierului de pictura a Parintelui Arsenie era deja inradacinata in 1939.  Revenit in tara cel mai probabil in a doua parte a lunii ianuarie 1940 (dupa cum se va vedea din dovezile existente in cartea Parintelui Nicolae Streza: “Marturii despre Parintele Arsenie” Ed. a II-a, Ed. „Credința strămoșască”, 2009), Parintele Boca avea sa faca cateva demersuri semnificative, in februarie 1940, in vederea infiintarii la Manastirea de la Sambata a unui atelier de icoane. Asupra acestui aspect a insistat, deloc intamplator,  doamna Isabela Vasiliu-Scraba in articolul dumneaei aflat in continua revizuire, “Martiriul Sfântului Arsenie Boca, un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu” (integral – aici), din care extrag urmatorul pasaj:

Dintr-o inadmisibilă (și poate chiar intenționată) „scăpare”, numele fondatorului atelierului de icoane de la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus nu apare trecut nici pe pagina de internet a Mânăstirii Brâncoveanu si nici în Ghidul mănăstirilor din România tipărit de Editura Sophia din București (2010, p. 192). Date despre inițierea atelierului (începând cu data de 6 febr. 1940) se pot afla doar în cartea preotului N. Streza în care au fost fotocopiate rândurile scrise (la Academia Teologică din Sibiu) de către diaconul Boca Zian pe 19 aprilie 1940 către mitropolitul Nicolae Bălan : „în urma binecuvântării Înalt Prea Sfinției Voastre de-a lua tonsura monahală la Mânăstirea Brâncoveanu și de a deschide atelierul de icoane, cu duhovnicească smerenie Vă rog să binevoiți a-mi aproba ultimele cheltuieli în legătură cu aceasta, în sumă de 32000 lei…” (pr. Nicolae Streza, Mărturii despre Părintele Arsenie Boca, Ed. „Credința strămoșască”, 2009, p. 420).

In cele trei copii de mai jos redau extrase, din cartea pr. Nicolae Streza – “Mărturii despre Părintele Arsenie Boca”, Ed. Credința strămoșască, 2009, copiile documentelor scrise si inaintate de diaconul Zian Boca prin care se atesta deschiderea atelierului de pictura bisericeasca la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus:

 

DSC07574

 

DSC07576

 

DSC07578

 

Singura dovada existenta si astazi la Manastirea Sambata a lucrarii picturale de acolo a Parintelui Arsenie a ramas epitaful pictat “Adormirea Maicii Domnului” (foto mai jos) – realizat in 1944, adapostit azi in muzeul manastirii. Despre modul ciudat in care a fost scos “la lumina” privirilor am scris aici. Totusi si la acest moment, pe site-ul oficial al manastirii epitaful este vizibil la sectiunea “Muzeu”, insa nu la subsectiunea “Colectia de icoane” ci la subsectiunea “Colectia etnografica si de arta populara”!

epitaf-sambata

Epitaful “Adormirea Maicii Domnului” pictat de Parintele Arsenie Boca la Manastirea de la Sambata in 1944 (dimensiuni aproximative 1 m x 70 cm)

Una dintre icoanele achizitionate in anii 1960 de la Parintele Arsenie de catre muncitorul fagarasean Nicolae Streza este cea de mai jos. Povestea ei apare in filmul “Parintele Arsenie Boca – Omul lui Dumnezeu” in regia lui Nicolae Margineanu (vizionabil – aici), incepand de la minutul 49:45.  Imaginea Muntilor Fagaras apare si in aceasta icoana cu “Chipul Mantuitorului”, la fel ca in epitaf, dar acolo largimea montana este mult mai larga. Atmosfera de la Sambata razbate si in aceasta icoana, si chiar daca ea a fost poate pictata la data achizitiei, adica in anii cand Parintele era pictor muncitor la Schitul Maicilor din Bucuresti (unde a fost angajat incepand cu ianuarie 1961), pastreaza cel putin doua caracteristici ale picturilor de la Sambata: prezenta Muntilor Fagaras in fundal-baza si respectiv chipul Mantuitorului este foarte similar celui din schita desenata pe coperta unuia dintre primele volume ale Filocaliei la care a contribuit alaturi de Parintele Dumitru Staniloae si care au fost publicate (volumele I-IV) in perioada 1946-1948 (conform cartii lui Florin Dutu -“Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni“, Ed. Floare Alba de  Colt, 2014). Aceste semnalmente ar putea indica faptul ca aceasta icoana a fost pictata la Sambata, cu ani in urma fata de perioada cand a fost daruita muncitorului Nicolae Streza din Fagaras.

ic 2 AB

Iisus deasupra Muntilor Fagaras, la baza fiind vizibila “Fereastra Sambetei” – icoana pictata de Parintele Arsenie probabil in anii 1941-1942

UPDATE, 5 noiembrie 2016:   Citesc cartea recent aparuta, “Parintele Arsenie Boca in Arhivele Securitatii. Vol. III Alungarea din monahism, calomniile si filajul. Opis de documente (1960-1989)” Ed. Agnos, Sibiu, 2016. Regasesc in carte, la pag. 139, o nota data de sursa “Timotei” – respectiv un coleg de atelier al Parintelui Arsenie (pe atunci pictor muncitor la Atelierele Institutului Biblic de la Schitul Maicilor, din Bucuresti), datata la 31 octombrie 1962. In aceasta nota, se descrie limpede cum, la 17 octombrie 1962 a venit la atelier “un cetatean cu sotia lui” care a comandat o icoana si a voit neaparat sa fie pictata de pictorul Boca. Faptul ca omul venise cu o motocicleta, si a mers cu motocicleta la Parintele Arsenie acasa (in Bucuresti) ca sa aduca o carte unde exista un model pentru pictura ceruta, mi-a amintit de depozitia dlui Nicolae Streza din filmul documentar amintit mai sus, “Parintele Arsenie Boca – Omul lui Dumnezeu“. In cuprinsul notei informative se specifica numele (usor eronat, insa, la fel ca si ideea ca venise insotot de sotie, ori era vorba de sora dumisale…) al persoanei care venise sa comande icoana, respectiv “Streju Nicolae”, si adresa sa din Fagaras. Avem astfel certitudinea nu numai ca pictura de mai sus apartine Parintelui Arsenie, dar o putem si data corect, ca fiind realizata in toamna-iarna anului 1962, la Bucuresti, si dam deplina crezare povestii aducerii sale de la Bucuresti, pe motocicleta, asa cum se aduce marturie in filmul citat. In nota informativa se gaseste si pretul icoanei, care a fost stabilit de la bun inceput – de la comanda, si anume de 1550 lei. Editorii vol. III al cartii mentionate nu au specificat insa legatura cu persoana si icoana de la Fagaras in notele de subsol insotitoare, asa incat am simtit nevoia sa o facem aici.

 

Una dintre icoanele care aduc aminte de posibila apartenenta la perioada atelierului de icoane de la Sambata este cea numita “Izvorul Tamaduirii“, realizata si semnata de Parintele Arsenie Boca. Si in aceasta apar coamele Muntilor Fagaras… Ea se gaseste in Biserica “Sfanta Treime” din cartierul bucurestean Ghica-Tei si a fost identificata ca apartinand Parintelui Arsenie Boca de catre teologul Alexandru Valentin Craciun in 2011. Despre aceasta icoana si povestea ei am scris initial aici, insa de curand o persoana din localitatea Zizin (jud. Brasov) mi-a semnalat o icoana similara existenta in biserica din localitate (cea din dreapta de dedesubt). Persoana respectiva (careia ii multumesc aici pentru fotografia si observatiile trimise), a mentionat ca despre obarsia icoanei de la Zizin “doar o femeie mai in varsta si-a amintit ca in 1948 cand a venit dansa in localitate, icoana era deja aici”. Comentariile celei care mi-a trimis informatia si fotografia au mai fost: “Icoana de la noi este mai veche de anul 1950 cand a fost canonizat Sf. Iosif cel Nou de la Partos, astfel sfantul nefiind pictat cu aura specifica. Stilul este foarte asemanator, desenul decorativ de pe margine este identic. Figurile personajelor sunt dupa parerea mea identice cu cele din celelalte opere ale parintelui Arsenie.” In ce ma priveste, am observat mai multe diferente semnificative intre cele doua icoane. Desigur si cea a aurei din jurul capului Sf. Iosif cel Nou de la Partos, dar si cea de scriere; pe icoana Parintelui Arsenie apare scris “Isvorul Tamaduirii”, in timp ce pe cea de la Zizin apare “Izvorul Tamaduirii”. Aceasta ma face sa cred ca icoana de la Zizin este mai noua. Icoana de la Bucuresti este semnata, dar cea de la Zizin nu este semnata. Similitudinile sunt insa semnificative – ambele sunt pe lemn, forma si dimensiunile aproape identice, exsita acea coronita metalica aplicata pe margini, motiv pentru care consider ca poate fi important sa fie identificata radacina comuna a icoanelor (Atelierul de la Sambata?…)

izvorul tamaduirii (2)

Icoana “Izvorul Tamaduirii” pictata de Parintele Arsenie Boca cel mai probabil la Sambata, in a doua jumatate a anilor 1940. Se gaseste astazi in Biserica din cartierul Tei, Bucuresti.

Izvorul tamaduirii - Zizin 003 (2)

O copie a icoanei “Izvorul Tamaduirii” ce se afla la Zizin. Posibila copie a originalului dupa Parintele Arsenie sau apartinand tot Atelierului de la Sambata, autor si an necunoscute…

 

Intr-un mic pliant de prezentare a Manastirii Prislop (care se gaseste actualmente de vanzare acolo) se gasesc reproduse alte doua icoane necunoscute publicului si pictate de Parintele Arsenie Boca. Primul care mi le-a semnalat a fost teologul Florin Dutu in luna mai 2014, iar eu am reusit ulterior sa cumpar acel pliant de la Prislop in octombrie 2014. Cele doua icoane sunt reproduse din acel pliant, in foto de mai jos. Nu se cunoaste unde se gasesc ele in acest moment si nici perioada cand au fost pictate.

Maria Egipt_AB

 

Sf Filofteia AB

In loc de concluzie:
Dupa cum semnala doamna Isabela Vasiliu Scraba, semnificatia existentei Atelierului de icoane de la Manastirea Sambata nu trebuie neglijata, ci restaurata! Lucrarea iconografica a Parintelui Arsenie Boca, unica, merita reconstituita incepand cu anul 1940, si este posibil ca tot mai multe date noi sa iasa la iveala. Dupa cum a reusit teologul Florin Dutu foarte recent in remarcabila sa lucrare “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni“ sa aduca la lumina informatii privind contributia iconografica a Parintelui Arsenie Boca la biserica de la Bogata Olteana, poate va veni timpul si a altor dezvaluiri care asteapta in umbra. Iar la Bogata Olteana, poate ca cei care il iubesc pe Parintele Arsenie si dispund de fonduri, vor contribui la aducerea la lumina a picturii parintelui ce zace astupata de la sfarsitul anilor 1960…


5 responses to “Premisele constituirii atelierului de icoane de la Manastirea Sambata de catre Parintele Arsenie Boca

  1. […] Acolo, in 1938, isi savarsea stagiul de practica in pictura absolventul facultatii de bellearte din Bucuresti, Zian Valean Boca, cel care va deveni Parintele Arsenie Boca. Indrumator ii era marele pictor al vremii, astazi atat de rar pomenit, Costin Petrescu. Impreuna au pictat interiorul bisericii din Bixad in vara-toamna si posibil si in iarna anului 1938. Puteti citi si viziona fotografii de la acea vizita a mea, pe pagina de aici. In completare, alte date si fotografii puteti vedea pe o pagina mai noua, aici. […]

  2. Dinu Pescaru says:

    Dragilor eu nu i-mi pot explica pictura Pr. Arsenie. Chipurile sunt total opuse stilului ortodox. Apoi pictura de la Draganescu mai mult… (Sfantul ) Francis un catolic … pe zidurile unei Biserici Ortodoxe, ce-i asta? Ea nu este dupa erminia bizantina. Nimeni nu explica acest lucru. Este inclusa pictura Părintelui în erminia bizantina ortodoxa? Asta a invatat Parintele Belle Arte sa picteze astfel de chipuri infricoasatoare? Chiar el le-o fi pictat? Poate i-mi raspundeti voi? Da…”Nici semnificatia existentei Atelierului de icoane de la Manastirea Sambata nu trebuie neglijata, ci restaurata! ” precum nici cea de de la Manastirea Nicula aceeasi poveste si acolo, macar ca acolo se stie ca este dupa tipicul bisericii copte. Aici imi face impresia ca este dupa tipicul Belle Arte…

    Priviti cu pictau cei de la Arte Frumoase http://www.mnar.arts.ro/web/Expozitii-temporare/De-la-Scoala-de-Belle-Arte-la-Academia-de-Arte-Frumoase.–Artisti-la-Bucuresti-intre-1864-1948-9731

  3. […] facultatii, participand la pictarea unei parti din Marea Fresca a Neamului de la Ateneul Roman (scena Intrarii in Alba Iulia a lui Mihai Viteazul), lucrare in intregime antamata de renumitul Costin Petrescu. Cei care cunosc si picturile de […]

  4. cunoscator tema says:

    Epitaful “Adormirea Maicii Domnului” nu a fost pictat de Parintele Arsenie Boca in anul 1944 la Manastirea Sambata de Sus ci mult mai tirziu, dupa 1960. El a fost donat Manastirii Sambata in anul 1966 de catre doamna Sassu.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: