anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Rolul esenţial al Părintelui Arsenie Boca la apariţia Filocaliei in Romania – de FLORIN DUTU

on January 7, 2015

Cu cateva zile in urma aduceam aici pe blog un  <<Laudatio lucrarii recente a lui FLORIN DUTU – “Mistica Ortodoxă și Schimbarea la Față a Teologiei Românești: Nichifor Crainic, Arsenie Boca, Dumitru Stăniloae: cei mai buni dintre cei mai buni>>. Azi, cu acordul autorului, preiau din cartea lui (dupa stiinta mea – pentru intaia oara prezentate public)  dovezile concrete ale existentei initiale si apoi ale eliminarii programate a mentionarii Parintelui Arsenie Boca drept ctitor al acestei lucrari de mare insemnatate crestina pentru poporul roman. Cu toate ca in alte cateva lucrari anterioare se mentionase asupra acestei cenzuri, in nicio lucrare pana la cea prezenta, autorii nu au prezentat si dovezile concrete. Florin Dutu este intaiul care reproduce integral paragrafele necenzurate ale intailor editii ale primelor patru volume ale Filocaliei, in lucrarea sa!

***

“Rolul esenţial al Părintelui Arsenie Boca pentru apariţia Filocaliei a fost evidenţiată de către Părintele Dumitru Stăniloae în prefeţele volumelor I-IV apărute în 1946-1948.

Filocalia reeditată după evenimentele din 1989, fie la editura Harisma, fie la editura Institutului Biblic şi de Misiune Ortodoxă al Bisericii Ortodoxe Române, nu este integrală. A fost trunchiată de prefeţele primelor patru volume. Ne-am fi aşteptat la aceste manevre înainte de 1989, în perioada comunistă, pentru a trece de cenzură şi a putea a fi tipărite cărţile. Eliminarea prefeţelor nu s-a făcut numai din cauza lipsei de profesionalism (toate cărţile, e normal, să-şi păstreze prefaţa iniţială la eventualele reeditări mai ales când se specifică metoda de lucru, sursele traducerilor şi contribuţia persoanelor implicate). De ce au fost cenzurate? Pe cine putea să deranjeze numele Părintelui Arsenie Boca? Acum nu mai era „ctitor de frunte al Filocaliei româneşti”? ” (Florin Dutu)

***

In cartea sa, Florin Dutu a redat fidel textele din anii 1946-1948, în care este subliniat sprijinul oferit de Părintele Arsenie Boca pentru publicarea Filocaliei, pe care le reproducem aici:

 

Filocalia de la Sibiu şi Sâmbăta I  Vol. I (Sibiu, 1946) „Filocalia sau culegere din scrierile sfinţilor Părinţi cari arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi, Vol. I, trad. din greceşte de Prot. Stavr. Dr. Dumitru STĂNILOAE, Profesor la Academia teologică «Andreiană», Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 1946” (1500 exemplare)1. Dedicaţie (p. IV.):

„Doamne, primeşte munca acestei

traduceri ca pe o rugăciune pentru sufletul

scumpei mele copile Mioara”

 

2. Cuvânt înainte (p. V-XII) redactat la „Sibiu, la Întâmpinarea Domnului, [2 feb.] 1946”, în care menţionează (p. XI.):

 

Un cuvânt de mulţumire trebue să aduc P. C. Părinte Ieromonah Arsenie Boca de la Mănăstirea Brâncoveanu, care o scris după dictatul nostru o mare parte din traducere la prima ei redactare.

Tot P. C. Sa a executat şi coperta”.

 

Filocalia de la Sibiu şi Sâmbăta I(ediţia 2) Vol. I, ediţia II (Sibiu, 1947) Filocalia sau culegere din scrierile sfinţilor Părinţi cari arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi, Vol. I, Ed. II, trad. trad. din greceşte de Prot. Stavr. Dr. Dumitru STĂNILOAE, Profesor la Academia teologică «Andreiană», Institutul de Arte Grafice «Dacia Traiană» S.A., Sibiu, 19471. Dedicaţie (p. II):

„Întru pomenirea părinţilor mei: Irimie şi Reveca”

 

2. Cuvânt înainte (p. III-IV) redactat la „Bucureşti, la Înălţarea Domnului, 1947”, în care se menţionează (p. III-IV):

Ajutorul hotărâtor la tipărirea acestui volum l-a dat însă iarăşi bunul meu fost student, Părintele Ieromonah Arsenie de la mânăstirea Brâncoveanu.

Datorită abonamentelor masive ce le-a procurat P.C. Sa, am putut face faţă unor greutăţi ce se ridicau ca munţii în calea tipăririi acestui volum. P.C. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei româneşti.

După imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum susţine cu putere neslăbită lucrarea de tipărire. Dacă Dumnezeu va ajuta să apară întreaga operă în româneşte, acest act va rămâne legat într-o mare măsură de numele P.C. Sale şi de mişcarea religioasă pe care a trezit-o în jurul mânăstirii de la Sâmbăta de Sus, pe cele mai autentice baze ale tradiţiei ortodoxe şi cu mijloacele celei mai curate duhovnicii, ale învăţăturii stăruitoare şi ale dragostei de suflete”.

 

Filocalia de la Sibiu şi Sâmbăta II Vol. II (Sibiu, 1947) Filocalia sau culegere din scrierile sfinţilor Părinţi cari arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi, Vol. II: Din scrierile Sf. Maxim Mărturisitorul, trad. trad. din greceşte de Prot. Stavr. Dr. Dumitru STĂNILOAE, Profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 19471. Dedicaţie (p. II):

„Întru pomenirea părinţilor mei: Irimie şi Reveca”

 

2. Cuvânt înainte (p. III-IV) redactat la „Bucureşti, la Înălţarea Domnului, 1947”, în care se menţionează (p. III-IV.):

Ajutorul hotărâtor la tipărirea acestui volum l-a dat însă iarăşi bunul meu fost student, Părintele Ieromonah Arsenie de la mânăstirea Brâncoveanu.

Datorită abonamentelor masive ce le-a procurat P.C. Sa, am putut face faţă unor greutăţi ce se ridicau ca munţii în calea tipăririi acestui volum. P.C. Sa poate fi numit pe drept cuvânt ctitor de frunte al Filocaliei româneşti.

După imboldul ce mi l-a dat necontenit la traducerea acestei opere, acum susţine cu putere neslăbită lucrarea de tipărire. Dacă Dumnezeu va ajuta să apară întreaga operă în româneşte, acest act va rămâne legat într-o mare măsură de numele P.C. Sale şi de mişcarea religioasă pe care a trezit-o în jurul mânăstirii de la Sâmbăta de Sus, pe cele mai autentice baze ale tradiţiei ortodoxe şi cu mijloacele celei mai curate duhovnicii, ale învăţăturii stăruitoare şi ale dragostei de suflete”.

 

Filocalia de la Sibiu şi Sâmbăta III Vol. III (Sibiu, 1948) Filocalia sau culegere din scrierile sfinţilor Părinţi cari arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi, Vol. III: Sf. Maxim Mărturisitorul: Răspunsuri către Talasie, trad. trad. din greceşte de Prot. Stavr. Dr. Dumitru STĂNILOAE, Profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 19481. Dedicaţie (p. 2):

Prea Cuc.[erniciei] Sale Părintelui Ieromonah Arsenie [Boca], care a reînviat, cu viaţa şi cu propovăduirea, duhul Filocaliei în viaţa religioasă a poporului nostru.[1]

2. Cuvânt înainte (p. I – XVI) redactat la „Bucureşti, Botezul Domnului, [6 ian.] 1948”, în care menţionează (p. I-II):

Mai înainte de a spune câte ceva despre scrierea ce-o publicăm în acest volum, mă simt dator să mulţumesc, într-o măsură chiar mai mare decât am făcut în prefeţele primelor două volume, Părintelui Ieromonah Arsenie [Boca] pentru apariţia acestei scrieri în româneşte. De la scrierea aceasta a pornit munca mea de tălmăcire în iarna anului 1943/44, şi ceea ce mi-a dat curaj să lupt până la capăt cu greutăţile neobişnuit de mari ale textului grecesc a fost – pe lângă înţelegerea iubitoare a soţiei mele – stăruinţa întăritoare a Părintelui Arsenie, care a stat lângă mine tot timpul traducerii,scriind întreg textul românesc în prima formă pe care am reuşit să i-o dau.

După isprăvirea ei a venit gândul şi curajul de a porni la tălmăcirea Filocaliei.Dar recunoştinţă şi mai mare i se cuvine pentru tipărirea ei. La decretarea stabilizării monetare, în 15 august 1947, erau tipărite din acest volum de abia vreo 160 de pagini şi în lipsa de bani ce-a urmat perspectivele şi făgăduinţele pe cari mă bizuiam, când anunţam în prefaţa vol. II pornirea volumului de faţă, au căzut la pământ. Credeam că va trece timp îndelungat până se va putea relua tipărirea. Iată însă că ceea ce nu mă aşteptam s-a realizat.

Datorită abonamentelor pe care în cea mai mare parte le-a adunat P.C. Sa – cu binecuvântarea Î.P.S. Mitropolit Nicolae –, tipărirea volumului a fost dusă până la capăt.

Se poate spune fără exagerare că fără Părintele Arsenie şi fără mişcarea religioasă trezită în jurul mânăstirii Brâncoveanu, manuscrisele acestea ale Filocaliei ar fi avut şi ele soarta pe care au avut-o alte manuscrise ale ei şi ale altor traduceri păstrate în bibliotecile mânăstirilor.

O repet: P.C. sa împreună cu mişcarea religioasă din jurul Mănăstirii Brâncoveanu sunt ctitorii Filocaliei româneşti. Se vede că duhul Filocaliei, pe care l-a reînviat P.C. sa în viaţa religioasă a poporului nostru, a fost condiţia de maturitate pentru apariţia scrierilor din Filocalie la lumina tiparului în româneşte. Cu cea mai mare însufleţire au răspuns la apelul P.C. sale braşovenii mei, care au dovedit aceeaşi dragoste de carte şi de ortodoxie ca şi înaintaşii lor de totdeauna.

Trebuinţa ca Părintele Arsenie să fie aproape de locul tipăririi şi obişnuinţa prietenilor mei, tipografii de la Arhidiecezana din Sibiu, cu scrisul meu m-a făcut să tipăresc şi acest volum, şi cred că şi cel următor, tot la Sibiu, deşi mi-ar fi fost, din alte puncte de vedere, cu mult mai la îndemână să le tipăresc la Bucureşti.”

 

Filocalia de la Sibiu şi Sâmbăta IV Vol. IV (Sibiu, 1948) Filocalia sau culegere din scrierile sfinţilor Părinţi cari arată cum se poate omul curăţi, lumina şi desăvârşi, Vol. IV, trad. trad. din greceşte de Prot. Stavr. Dr. Dumitru STĂNILOAE, Profesor la Facultatea de Teologie din Bucureşti, Tipografia Arhidiecezană, Sibiu, 19481. Fără dedicaţie

2. Cuvânt înainte (p. V – VII), în care menţionează (p. VII.):

„Greutăţilor materiale ale tipăririi le-am putut face faţă în mare măsură prin ajutorul dat de I.P.Sf. Patriarh Iustinian, care a binevoit, cu o promptă înţelegere, să dispună plasarea, a trei sute de exemplare din primele 3 volume (câte 100 din fiecare) între preoţii din Arhiepiscopia Bucureştilor, act pentru care îi exprim întreaga mea gratitudine. P.S. Episcopul Nicolae al Clujului de asemenea a angajat pentru eparhia Sa 100 de exemplare. Un însufleţit sprijinitor şi răspânditor al cărţii s-a arătat P.C.Păr. Dr. Ilarion Felea, rectorul Academiei teologice din Arad, la îndemnul P.S.Sale Episcopul Andrei.

Iar P.C. Păr. Ieromonah Arsenie [Boca], cu binecuvântarea Î.P.S. Mitropolit Nicolae, a continuat să dea acelaşi sprijin hotărâtor prin abonamentele făcute.[2]

Tuturor le aduc cele mai călduroase mulţumiri în Domnul”.

 

 

[1] Această dedicație a fost eliminată din toate edițiile Filocaliei tipărite după 1990.

[2] Aceasta este singura frază eliminată din ediţia Filocaliei (vol. 4) reeditată la Ed. Harisma, în 1994. Editorii exprimă mulţumirile lor d-nei Lidia Stăniloae, d-lui Dumitru Ionescu etc. Ediţie îngrijită de Pr. Prof. Dr. Constantin Galeriu, corectura textului grec de Pr. Prof. Dr. Ştefan Alexe, redactor Nicolae Prelipceanu.

 


2 responses to “Rolul esenţial al Părintelui Arsenie Boca la apariţia Filocaliei in Romania – de FLORIN DUTU

  1. […] chipul Mantuitorului este foarte similar celui din schita desenata pe coperta unuia dintre primele volume ale Filocaliei la care a contribuit alaturi de Parintele Dumitru Staniloae si care au fost publicate (volumele […]

  2. […] Arsenie care a facut si posibila aparitia si multiplicarea lucrarii – vol. I-IV – vedeti si aici). Al doilea lucru la fel de important aparut in acelasi numar de revista, este tot unul privind o […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: