FUGA IN EGIPT
de Zorica Latcu (Maica Teodosia) – in volumul “Osana Luminii”, Ed. Ramuri, Craiova, 1949
Te-ai increzut in pasul lui cuminte.
Cum creste-n zari mereu campia moarta,
Tu-ti pleci spre san privirea ta fierbinte.
Caci ai la san copilul si te doare,
Sa pleci cu el in aspra pribegie:
Peste capsorul Lui, mangaietoare,
Rasfrant-ai valul tau, cu gingasie.
De ce ti-s, Maica, genele muiate?
Petreci in minte alte prigoniri?
Il vezi pe El cu palme sfasiate,
Cu trupul jertfa sfintei Lui iubiri?
In mijlocul nisipurilor, poate,
Singuratatea Lui e mult mai blanda.
Odata fi-va parasit de toate,
Si-un vanzator ascuns va sta la panda.
Mai este timp? Un inger se pogoara
Deasupra-ti, ca un sol de mangaiere.
Franturi de raze te-nvalesc, Fecioara,
Si-alaturi merge Iosif in tacere.
Like this:
Like Loading...
Posted in decembrie 2014, Jurnal de bord
Tags: desene ortodoxe, Fuga in Egipt, Gabriela Mihaita David, iconografie in tehnica pix, maica teodosia
Va imbratisez cu tot dragul si va multumesc pentru frumoasa poezie !
Mi s-au parut, desenul si poezia, ca sa imbratiseaza asa de frumos… Cu mutl drag si eu! Doamne ajuta!
Reblogged this on albastru de … mai departe.
[…] https://anomismia.wordpress.com/2014/12/28/fuga-in-egipt-dupa-nasterea-domnului/ […]