anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Parintele Arsenie Boca – o canonizare in asteptare…

on September 13, 2014

La 16 aprilie 2014, intr-un interviu al ÎPS Laurențiu Streza – Mitropolitul Ardealului dat Agerpres (cititi-l integral, aici) acesta a precizat că “Biserica Ortodoxă Română nu se opune canonizării Părintelui Arsenie Boca“. Iar Parintele Mitropolit Laurențiu Streza este chiar preşedintele Comisiei sinodale de canonizarea a sfinţilor români! (reuşind până acum finalizarea lucrărilor de canonizare a noi sfinţi, intre care: Sf. Vasile de la Poiana Mărului, Sf. Teodosie al II — lea, Sf. Onufrie de la Vorona, Sf. Ierarh Dosoftei, Sf. Cuv. Gheorghe de la Cenica şi Sf.Ierarh Grigorie Dascălul, Sf. Ierarh Andrei (Şaguna) şi Sf. Ier. Simion Ştefan) – si totusi, in interviul citat raspunde la intrebarea: “Credeți că e posibilă canonizarea părintelui Arsenie Boca? Cât timp trebuie să mai treacă?” , astfel: “Poate să fie rapid, poate să mai treacă timp, depinde de voia lui Dumnezeu. Îmi cereți un lucru…. Eu pot să fac această mărturisire, că aș fi cel mai fericit om din lume, membru al Sfântului Sinod, cu atât mai mult că l-am cunoscut pe părintele, să pot să semnez și eu pe actul de canonizare.” Intelegem ca decizia se afla deasupra Comisiei Sinodale de Canonizare, incepand de la Preafericitul Parinte Daniel (Ciobotea), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

In urma cu ani, in vremea Parintelui Patriarh Justinian Marina, nu doar ca unul precum Parintele Arsenie Boca ar fi primit aceasta recunoastere sinodala deindata, dar ar fi fost, alaturi de atatia slujitori ai lui Hristos, aparati fata de intemperiile politice, fara nici o rezerva, fara nici o teama. Un singur exemplu-document, mai jos, in care Patriarhul Justinian Marina apare intr-o nota a Securitatii din luna august 1960, ca avand o atitudine de totala rezistenta chiar si dupa aparitia Decretului 410 din 1959, prin neaplicarea lui, – decret  prin care numai din luna octombrie 1959  si pana in luna martie 1960, peste 4.000  de calugari si maici au fost obligati sa isi paraseasca manastirile si sa se intoarca in lume (unii din ei arestati, condamnati la munca silnica sau obligati sa traiasca intr-un domiciliu fortat).  In total, peste 10.000 de monahi si monahii au fost supusi cu forta hotararii Decretului 410/1959. Aplicarea lui a dus la desfiintarea a 92 de manastiri (prin inchidere ori modificarea destinatiei – in scopuri sociale). Potrivit documentelor Securitatii, unul dintre cei care s-au opus sistematic noului decret a fost Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, Justinian Marina. Aratand ca Decretul este o hotarare a Statului, si nu a Bisericii, incalcand astfel multe canoane si reguli interne bisericesti, patriarhul a facut tot ce i-a stat in putinta spre a contracara aplicarea masurilor acestuia.

 

DSC05562DSC05563

 

Interesanta ni se pare, in acest context, o afirmatie a Parintelui Patriarh Daniel, despre inaintasul sau ( si o citim cu amaraciune…): “Pentru toate aceste stradanii, eforturi si lupte duhovnicesti impotriva unui regim totalitar comunist, trebuie sa intensificam recunostinta noastra fata de memoria acestui patriarh luptator, pastor de suflete.”

Daca Parintele Mitropolit Laurentiu Streza, preşedintele Comisiei sinodale de canonizarea a sfinţilor români, afirma ca “aș fi cel mai fericit om din lume […] cu atât mai mult că l-am cunoscut pe părintele (n.n. Arsenie Boca), să pot să semnez și eu pe actul de canonizare”, iar Parintele Patriarh Daniel doreste intensificarea “recunostintei noastre fata de memoria acestui patriarh luptator, pastor de suflete” (n.n. a Patriarhului Justinian Marina – cel care, in ceea ce il priveste pe Parintele Arsenie Boca a facut posibila viata sa dupa expulzarea din Manastirea Prislop (1959) si din monahism pentru tot restul vietii – prin identificarea unor solutii precum: 1. incercarea – neizbandita de a il reintegra in manastire prin aducerea sa ca staret la Manastirea Cernica de langa Bucuresti; 2. angajarea sa, ca pictor muncitor, la Atelierele de Pictura de la Schitul Maicilor – apartinand de Patriarhia Bucurestilor (de unde s-a si pensionat); 3.  aprobarea de a fi pictor de fresca la biserica de la Bogata Olteana din jud. Brasov;   4. aprobarea de a picta, ca ajutor de pictor la  Biserica Boteanu Ienii si la Biserica Sf. Elefterie Nou – ambele din Bucuresti;  5. aprobarea de a picta, ca unic pictor bisericesc, intregul interior al Bisericii din Draganescu de langa Bucuresti. ) – devine de neinteles cum dosarul de canonizare a Parintelui Arsenie ramane un subiect tabu pentru Sfantul Sinod si in acest moment…

 

 

 

 

 

Advertisements

7 responses to “Parintele Arsenie Boca – o canonizare in asteptare…

  1. […] straiul preotesc niciodata. Cu toata opozitia demna si foarte curajoasa a Patriarhului Justinian (vedeti aici), noul fagas pe care o luase anticrestinismul si ateismul nu a mai putut fi stavilit. Cu toate […]

  2. […] Azi, acum 104 ani, se nastea, intr-o casuta de pe Dealul Bujoarei apartinand satului Vata de Sus de langa oraselul Brad, copilul Zian Boca. Cu anii, la scoala si mai ales pe bancile Facultatii de Teologie din Sibiu, va deveni “sfantul”,  iar mai tarziu ucenicii sai care il cautau pentru sfat la Manastirea Sambata de Sus, Manastirea Prislop sau la Biserica din satul Draganescu, il vor numi “Sfantul Ardealului”. Dupa alti multi ani, in decembrie 1969, il regasim pe Parintele Arsenie Boca alaturi de marele sau mentor Nichifor Crainic (alaturi si de altii), la implinirea varstei de 80 de ani, la Restaurantul Bucur din Bucuresti (fotografia inedita se gaseste in cartea  “Parintele Arsenie Boca 1910-1989. Biografie vizuala” – de Florin Dutu, ed. Floare Alba de Colt, 2014). Incepand din toamna lui 1959, cand alaturi de alte sute de monahi, Parintele Arsenie a fost scos fortat din Manastirea Prislop, si pana la plecarea sa la cele vesnice, la 28 noiembrie 1989, Parintele Arsenie nu a mai avut nici dreptul de a sluji vreodata ca preot. Tot in noiembrie, dar la 9 ani dupa trecerea Dincolo a Parintelui, prin Hotararea Sinodului Mitropolitan de la 9.XI.1998, se va reveni in sfarsit asupra deciziei de alungare din Manastirea Prislop a Parintelui Arsenie si de asemenea se va recunoaste asezamantul monahal de la Sinaia, ctitorit de Parintele Arsenie in 1969, ca metoc al Manastirii Prislop. Hotararea a fost semnata de trei ierarhi, intre care cel mai mic in rang la acea vreme era Episcopul Caransebesului – Parintele Laurentiu Streza (azi Mitropolitul Ardealului si totodata mai-marele Manastirii Sambata de Sus). Azi, acum 104 ani, se nastea cel pe care poporul demult l-a canonizat in suflet, dar a carui oficiala canonizare  inca este in asteptare… […]

  3. […] As adauga aici o parte din ceea ce scriam pe  blog la 13 septembrie 2014 in legatura cu acest subiect (legatura la acea pagina, aici): […]

  4. […] români. Exista insa motive pentru care canonizarea Parintelui Arsenie Boca, inca intarzie (cititi aici si […]

  5. […] Legatura pe care Parintele Arsenie Boca a avut-o cu tinutul Branului este destul de putin cunoscuta, inca. Sfantului Ardealului a avut insa o inraurire puternica si speciala aspra familiei regale a Romaniei, in speta asupra Principesei Ileana – fiica mezina a Reginei Maria a Romaniei si pastratoarea traditiei la Bran. Principesa Ileana a deprins rugaciunea inimii de la Parintele Arsenie Boca si tot ea a invitat pe Parintele Arsenie la Bran la sfintirea capelei “Inima Reginei” unde avea sa aduca inima mamei sale de la Balcic, in 1947 (cititi aici). Parintele Arsenie a fost iubit si cinstit in toata zona Brasovului si Sibiului, atat in perioada anilor cand a slujit la Manastirea Sambata (Sambata de Sus este si localitatea de nastere si a Mitropolitului Ardealului!) – respectiv 1940-1948, dar si cand a slujit mai apoi la Manastirea Prislop – anii 1948-1959. De altfel,  IPS Laurentiu Streza, Mitropolitul Ardealului a afirmat la inceputul anului 2014, intre altele: “Eu pot să fac această mărturisire, că aș fi cel mai fericit om din lume, membru al Sfântului Sinod, cu atât mai mult că l-am cunoscut pe părintele, să pot să semnez și eu pe actul de canonizare.” (cititi aici) […]

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: