anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Badea Cârțan – o istorie irepetabila

on August 3, 2014

“… Şi, când vorbim de poporul român, ştim foarte bine de cine vorbim. Nu de amestecături , nu de oameni veniţi de ieri alaltăieri în una din provinciile Daciei lui Traian, ci de acel element etnic ieşit din încrucişarea romanilor cu dacii, de rasa română. Aceasta a fost în trecutul ţărilor noastre rasa plastică, rasa formatoare de stat, cea orânduitoare , cea istorică; aceasta trebuie să şi rămâie de acuma înainte. Cumcă deosebirea între adâncimea rasei istorice şi superficialitatea celor superpuse e mare o ştie oricine. În inima unui popă din Ardeal e mai mult sentiment naţional românesc decât într-o sută de mii de Caradale şi în craniul unui singur român încape de cinci ori pe atâţia creieri pe cât s-ar constata cu cumpăna în titvele mutrelor de paiaţă ale patrioţilor.” (Mihai Eminescu – text din in ziarul ‘Timpul’ din data de 3 septembrie 1881)

***

DSC04430Am vizitat de curand ‘Muzeul Etnografic și Memorial Badea Cârțan‘ din Cârțișoara – un sat la poalele Muntilor Fagarasi, satul de origine al țăranului român care a luptat pentru independența românilor din Transilvania, Gheorghe  Cârțan (n. 24 ianuarie 1849, Cârțișoara – d. 7 august 1911).

Simplu cioban, copil dintr-o familie cu 7 copii,  aceasta remarcabila figura de roman a rămas în istorie ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat si pentru stavilirea maghiarizarii Ardealului. La vremea la care românii din Transilvania aparțineau Imperiului Austro-Ungar și nu se bucurau de drepturi, Badea Cârțan a avut inspiratia de a identifica in transportul de carte românească peste munti, drept cea mai patriotica metoda de DSC04447pastrare a identitatii sufletesti romanesti. Iubind cu inflacarare cartea, in special cea istorica, Badea Cârțan, a trecut, de-a lungul a  30 de ani, de multe ori munții, aducând din Vechiul Regat în Transilvania, în traistă, sute de cărți românești, spre incunostintarea fratilor despre adevarurile istorice.  Era considerat agitator şi răspânditor de cărţi interzise… O parte dintre cartile aduse de el in desagi cu spinarea, se pastreaza si astazi in Muzeul de la Cartisoara (foto alaturi).

In drumurile sale la  București, a cunoscut mai mulți oameni de cultură, de la care a învățat istoria românilor. Mai tarziu, unora dintre acestia le-a scris, in momentele lui dificile (foto mai jos).

În  1877 ciobanul Gheorghe Cartan  si-a pus turma de oi la dispozitia armatei române, donand astfel intreaga sa avere, si ramanand sarac, dar înrolându-se voluntar în Războiul de Independentă.

Unul dintre cele mai cunoscute si impresionante episoade din viata sa, a fost drumul sau pe jos pana la Roma (primul… cel din 1896), care a durat 42 de zile (la acest drum Badea Cartan a pornit iarna, de Boboteaza…), spre a vedea cu proprii ochi Columna lui Traian, la baza careia a si innoptat. Un jandarm care l-a gasit dimineata, se pare ca spus: „Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci”. A mai facut apoi alte doua drumuri la Roma; la al doilea drum a dus plocon un pumn de ţărână din gospodăria lui, unul cu grâu şi unul cu secară, pe care i-a presarat de jur împrejurul Columnei.  Din a treia sa calatorie la Columna, se pastreaza in Muzeul din Cartisoara fotografia de mai jos. În 1899, la Congresul Orientaliştilor, lui Badea Cârţan i-a revenit misiunea de a purta şi depune la Columna lui Traian coroana de lauri de bronz oferită în dar de delegaţia română. A fost invitat de onoare la acest congres, unde se aflau personalităţi din peste 40 de ţări. Badea Cârțan facuse senzație la Roma si fusese invitat sa intalneasca membri ai mediului politic, cultural si jurnalistic…  Randurile de opinci cu care a facut drumurile se mai pastreaza si azi in muzeu.

DSC04442

De-a lungul vieții sale a călătorit prin Ungaria, Austria, Italia, Franta, Germania, Ierusalim și prin țară, din dorința de a vedea cu ochii săi urmele lasate de strămoșii poporului român și de a intelege istoria  poporului sau. De exemplu, de pe râul Iordan, de la Ierusalim, a adus pietre şi trestie de bambus – care se regasesc in Muzeul din Cartisoara exact aşa cum le-a adus el în 1899. Aducea din calatoriile sale cărţi de istorie, religie (foto mai jos), aritmetică, citire, medicină umană şi veterinară unele cu dedicaţie, pe care cu greutate le răspândea în ţinutul Făgăraşului. 76.000 de exemplare dintre cărţile aduse de el au fost insa arse la o fabrică de cărămidă de la Braşov, putine fiind astazi in muzeu. A fost batut de jandarmi in mai multe randuri, fiind considerat periculos pentru regimul vremii din Ardeal.

DSC04446

Badea Cârțan a fost insa cunoscut, îndrăgit si prețuit de oamenii politici, de cei de cultură si de cei din mediile patriotice ale Vechiului Regat. În 1895 i-a vizitat în închisoarea din Vacz pe memorandistii condamnati în procesul de la Cluj.

In ultimii ani de viata, Badea Cartan a fost adapostit dincolo de munti, la Poiana Tapului, de familia Lahovary (domnul Lahovary fusese Minsitru la Roma). Si-a dorit sa moara acolo si a fost inhumat la Sinaia, departe de casa, pentru ca il durea uciderea limbii romane din Transilvania, graiul stramosilor lui fiind atunci  in ilegalitate acolo. S-a stins din viată la 7 august 1911, fiind înmormântat la Sinaia. La căpătâiul său stă scris: “Aici doarme Badea Cârtan, visând la întregirea neamului său”.

DSC04438

 

Curtea Muzeului din Cartisoara adaposteste si o casuta in care au fost aduse obiecte ale vremii. Numai cateva dintre obiecte au apartinut familiei Cartan, majoritatea celorlalte aratand modul cum era construita o casa de tarani din Tara Fagarasilor in vremea lui Badea Cartan (foto mai jos). Pe soseaua ce urca spre Balea Lac dinspre Ardeal, inante de a incepe urcarea pe Transfagarasan, satul Cartisoara, locul de bastina al unui mare roman, asteapta sa fie redescoperit, prin franturile de istorie pastrate aici cu evlavie, bun simt dar si cu o mare demnitate.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: