anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Trei icoane pictate de Parintele Arsenie Boca in anii 1940 – 1950

on November 30, 2013

Parintele Arsenie Boca, absolvent de teologie si apoi absolvent de bellearte, avea sa picteze dupa licentiere, in anul de practica (in fapt un stagiu de doar cateva luni – toamna/iarna anului 1938 si primavara timpurie a anului 1939) prima sa pictura profesionista la Biserica Sfantul Dumitru din comuna Bixadul Oltului (jud. Covansna), unde se gaseste cea mai putin cunoscuta pictura (in fresca)  a sa,  pana in acest moment – link aici.

Tuns in monahism la Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus in primavara anului 1940, si hirotonit preot in 1942 la aceeasi manastire, Parintele Arsenie a lasat cel putin o pictura a sa acolo. Aceasta se pastreaza actualmente in Muzeul Manastirii si este epitaful “Adormirea Maicii Domnului” – pictat de Parintele in vremea cat a vietuit la Sambata (1939-1948). Epitaful a fost pastrat la vechea staretie de la Sambata, langa cancelarie, si expus acolo timp de cel putin 25 de ani (dupa o marturie a Parintelui monah Teofil Paraian). In Muzeul Manastirii a fost expus pentru public in 2012, initial fara vreo indicatie privitoare la autor, iar din 2013 purtand inscriptie lamuritoare, cu privire atat la autor cat si la anul pictarii, 1944.

epitaf sambata

Epitaful “Adormirea Maicii Domnului” – Manastirea de la Sambata, pictura din 1944

O pictura foarte putin cunoscuta a Parintelui Arsenie, a carei datare este dificil de realizat (deocamdata), a fost regasita la Biserica din cartierul bucurestean Ghica Tei, si adusa la cunostinta publica de Alexandru Valentin Craciun in 2011 (link aici). Una dintre particularitatile acestei icoane este reprezentarea in ea a Sfantului Iosif cel Nou de la Partos (in stanga, cu Cartea Sfanta in mana), Sfant pe care l-a pictat Parintele Arsenie in acelasi mod (deci nu se poate confunda) intr-o icoana separata, care a fost executata pentru resedinta mitropolitana din Timisoara si a carei reproducere color apare in cartea Parintelui Arsenie, “Cararea Imparatiei”  – editia a V-a, Deva 2006. Moastele  Sfantului Iosif cel Nou de la Partos au fost mutate in 1956 la Catedrala Mitropolitana de la Timisoara, fiind canonizat de Sfantul Sinod la 28 februarie 1950.  Este o supozitie personala, ca Icoana “Izvorul Tamaduirii” a fost pictata de Parintele Arsenie in 1950 sau imediat dupa acest an, tinand seama de data canonizarii Sf. Iosif cel Nou. Faptul ca in fundalul acestei icoane apar muntii, cei din partea dreapta fiind recognoscibili a fi Muntii Fagaras, asa cum se vad catre Manastirea de la Sambata, ne fac sa credem ca nu il despartea decat putin timp de la mutarea sa fortata de la Sambata – pe care atat de mult o indragise, la Prislop (dealtfel muntii din partea stanga a fundalului par sa fie cei din zona Prislopului, loc in care se afla Parintele incepand cu sfarsitul lunii noiembrie 1948). Pe de alta parte, sarbatoarea “Izvorul Tamaduirii” avea pentru Parintele Arsenie cea mai mare importanta personala, intrucat cu ocazia acestei sarbatori fusese tuns in monahism in 1940, si tot la aceasta sarbatoare fusese hirotonit preot, in 1942. Este deci, in aceasta icoana, o simbolistica foarte importanta, atat pe plan general-ortodox, cat si pe plan personal-arhieresc. In plus fata de acestea, multimea din fundal, total atipica pentru iconografia standard, este cea a poporului care atat de des si de staruitor venea la Sambata sa il asculte pe Sfantul Ardealului. Asadar, este de presupus ca aceasta icoana a fost pictata chiar in 1950, probabil inainte de prima intemnitare a Parintelui, in 1951, cand avea sa inteleaga restrictiile ce i se vor impune in interactia sa cu masele de oameni care il cautau. Daca privim comparativ, fundalul animat din aceasta icoana -Izvorul Tamaduirii si epitaful de la Sambata, datat cu claritate de muzeul manastirii ca fiind din 1944, identificam multimile, particularitate a picturii Parintelui, incepand cu acea perioada si pana la anii cand a pictat biserica din Draganescu. O particularitate deosebita a acestei icoane este semnatura cu cele doua initiale, AB (Arsenie Boca), in coltul din dreapta jos, in nuanta inchisa, prezenta si observabila numai la o privire atenta, de la foarte mica distanta. Deocamdata este singura icoana la care am putut observa semnatura AB.

DSC00537

Pictura pe lemn “Izvorul Tamaduirii” – Biserica Ghica Tei din Bucuresti, cel mai probabil pictata in 1950 sau imediat dupa acest an

Icoana “Fecioara Maria cu Pruncul” este gazduita de Biserica din comuna Chichis, despre care am scris aici. In ultimii doi ani si ceva, biserica de la Chichis a intrat pe traseul pelerinajelor, tocmai datorita prezentei acestei icoane a Parintelui Arsenie. Din pacate pentru aceasta icoana, datorita interventiei nesabuite despre care am amintit in acea pagina de blog, tehnica poleiturii cu aur deprinsa la Chisinau de Parintele Arsenie (in 1939) si aplicata la aceasta icoana, este estompata, partial distrusa. Insa icoana pastreaza foarte bine toate celelalte particularitati ale picturii Parintelui Arsenie. Ceea ce am aflat la momentul vizitarii ei, a fost ca in 1955 icoana se gasea cu siguranta la Chichis. As indrazni sa fac supozitia ca aceasta icoana a fost pictata si adusa aici in 1949. In primul rand, comparand in cele trei icoane de pe aceasta pagina, imbracamintea Feciaorei Maria, remarcam similitudini foarte mari, si mai ales aceleasi culori pentru vesmantul Fecioarei: rosu si albastru, in toate cele trei icoane. In icoanele de mai tarziu, cele din anii ’60 – ’80 ale Parintelui Arsenie ( de la Biserica Sf. Elefterie Nou din Bucuresti, Biserica din Draganescu, icoanele de la Manastirea Prislop), vesmintele Nascatoarei de Dumnezeu au alte nuante, cu totul altele. Aflarea acestei icoane in Covasna ar trebui legata de proximitatea cu Brasovul si deci cu Sambata. Stim ca Parintele a vizitat Bixadul Oltului si Brasovul in toamna anului 1949 (era deja de un an de zile la Prislop), conform scrierilor ramase, datate si cuprinse in cartea sa, “Cuvinte vii”. Cu ocazia acelei vizite in Covasna (pe vremea Parintelui – zona Ciuc), este foarte probabil ca Parintele a dus si a daruit icoana in zona. Dintre cele trei icoane prezentate aici, numai prima si a treia se bucura deocamdata de o cunoastere oarecare, icoana Izvorul Tamaduirii, si altele, inca total necunoscute, isi asteapta vremea…

DSC05814

Pictura pe panza – “Fecioara Maria cu Pruncul”, Biserica Sfanta Treime din comuna Chichis, jud. Covasna, probabil 1949

Advertisements

2 responses to “Trei icoane pictate de Parintele Arsenie Boca in anii 1940 – 1950

  1. In Tacere says:

    Reblogged this on În Tăcere.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: