Maine, 29 septembrie, daca ar mai fi fost Aici, Parintele Arsenie Boca ar fi implinit 103 ani…
Intaia sa manastire de inchinare a fost Manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, de langa Fagaras, unde a fost trimis de Mitropolitul Nicolae Balan, la scurta vreme dupa revenirea sa de la Muntele Athos. In septembrie 1939 Zian Boca, simplu diacon la acea vreme, era primul si singurul traitor la nou-renovata manastire ardeleana. La Sambata si-a luat numele monahal de Arsenie, fiind tuns in monahism la 3 mai 1940 si tot la Sambata, la 10 aprilie 1942, avea sa fie hirotonit preot (ambele evenimente au avut loc de sarbatoarea Izvorul Tamaduirii).
Parintele Arsenie, care curand dupa 1942 avea sa inceapa una dintre cele mai puternice inchegari si miscari de reinviere spiritual-ortodoxa din Ardeal si din Romania, va fi silit sa isi incheie activitatea la Sambata in noiembrie 1948, fiind mutat la Manastirea Prislop. Perioada sa de rugaciune si propovaduire de la Sambata, avea sa ramana una dintre cele mai adanci lucrari spirituale daltuite in inima poporului. Intre multii mireni care au cunoscut efectele lucrarii sale de la Sambata, s-a aflat si Principesa Ileana a Romaniei, fiica mezina a Reginei Maria si a Regelui Ferdinand. Multe si inca partial-necunoscute au fost legaturile spirituale ale Principesei Ileana cu Parintele Arsenie, aceasta fiind de mai multe ori prezenta la Sambata ori invitand pe Parintele la Castelul de la Bran (in perioada anilor 1945-1947). Despre cateva din cele cunoscute, am scris aici iar despre Principesa Ileana separat, am mai scris aici si aici.
Am regasit chiar azi, cu mare bucurie, in cartea extraordinara de memorii a Principesei, un mic paragraf in care rememoreaza un fapt important in legatura cu Parintele Arsenie. Se stie ca Parintele a avut de suferit si in urma legaturii sale cu casa regala a Romaniei, motiv pentru care, probabil, principesa, care si-a scris cartea in perioada 1950-1951, a preferat sa nu il nominalizeze pe parintele spre a nu ii face si mai rau (desi cartea a fost scrisa si a aparut in acea vreme, anii ’50, in SUA). Am sa extrag mai jos un pasaj din aceasta carte, intitulata “I live again” si tradusa la noi cu titul “Traiesc din nou“, care face referire la Parintele Arsenie. Cred ca este unul dintre remarcabilele lucruri ce s-au spus despre Parintele, stiut fiind faptul ca Principesa Ileana a fost un martor important la istoria Romaniei si la trecerea ei sub regimul comunist (principesa a parasit Romania fortat, imediat dupa abdicarea Regelui Mihai – nepotul ei, la 7 ianuarie 1948) dar si o femeie care a devenit, la catava vreme dupa plecarea din Romania, calugarita ortodoxa, sub numele de Maica Alexandra. Iata marturia Principesei Ileana cu privire la Parintele Arsenie Boca:
“Am citit adesea Rugaciunea lui Iisus in carti de rugaciuni si am auzit-o in biserica, dar ochii mi s-au deschis pentru intaia data acum cativa ani, in Romania. Acolo, in micuta manastire Sambata, ascunsa in inima codrului intunecat, in bisericuta alba ce se oglindea in lacul montan ca de clestar, am intalnit un calugar ce practica ‘rugaciunea inimii’. Pace si liniste profunda domneau in Sambata acelor timpuri; era un loc al tihnei si al tariei; ma rog Domnului sa fi ramas asa. De cand am fost ultima oara la Sambata (n.n. probabil in toamna anului 1947; in iarna, cu putin inate de plecarea din tara, principesa i-a trimis Parintelui, prin cineva, scrisoarea de ramas bun), pasii m-au purtat departe, dar, in tot acest timp, Rugaciunea lui Iisus a stat tainic in inima mea, asemeni unui dar pretios.” (din volumul “Traiesc din nou”, Ed. Humanitas, 2010).
*************
Mai jos, cateva fotografii de la Manastirea Sambata, facute cu doua saptamani in urma. Altarul din padure, asa cum arata azi, seamana mult cu cel la care slujea de primavara pana toamna, Parintele Arsenie in anii 1943-1948, si este un loc care a ramas de o anume lumina duhovniceasca, pana azi. Troita de lemn, situata aproape de acest altar din padure, a fost ridicata de Fundatia Crestina Parintele Arsenie Boca, cu cativa ani in urma, intru pomenire. La baza ei, o fotografie a Parintelui, in anii sai de misionarism fagarasean.
O alta marturie pe care ma bucur sa o regasesc si sa o readuc azi spre cunoastere, este cea a parintelui Petru Vamvulescu, presarata in cartea „Parintele Arsenie Boca – marturia mea”, (Arad, 2012), si are legatura cu nasterea parintelui sub semnul credintei in Iisus:
„Imi spunea Parintele Arsenie ca inima sfintiei sale este la Sfanta Icoana a Maicii Domnului de la Sambata, inca de cand a fost zamislit in pantece de fericita sa mama, Cristina. De copil zicea: ‘Eu sunt Zian. Veniti la mine si eu va voi duce la Hristos.’ Nu pot sa ascund bucuria aflarii Sintei Icoane a Maicii Domnului, la care s-a rugat Cristina, mama Parintelui Arsenie, si chiar Parintele Arsenie insusi, de mic copil. Pe dosul icoanei, care este din carton, se gasesc cuvintele scrise de Parintele Arsenie: ‘Aceasta este icoana cea mai draga a mamei mele, Cristina Boca. Privind la ea, la Maica Prea Curata, ii cerea cu lacrimi sa-i dea si ei un baiat, si i-a dat, pe mine, Zian Boca, mai tarziu Arsenie Boca. Rugati-va si voi, toti cei ce o priviti pe Maica Cerului, pe Maica Precista, cum ne-am rugat si mama mea si eu. Amin si slava‘.“
Reblogged this on In Tacere.
[…] continuarea aici […]
[…] https://anomismia.wordpress.com/2013/09/28/103-ani-de-la-nasterea-sfantului-ardealului-parintele-arse… […]
[…] Istoricul Adrian Nicolae Petcu a publicat in luna august, in Ziarul Lumina, la sectiunea Memoria Bisericii, o fotografie inedita cu Parintele Arsenie Boca, Principesa Ileana si Mitropolitul Nicolae Balan. La 103 ani de la nasterea Sfantului Ardealului, care s-au implinit zilele trecute, pe 29 septembrie, republicam articolul cercetatorului CNSAS, impreuna cu frumoasa fotografie, aflata mai sus dar si cu un fragment din memoriile Principesei Ileana, cules si semanat online de Anomismia: […]
[…] in SUA, a pus bazele unei manastiri ortodoxe in Pennsylvania, unde a si inchis ochii, in 1991. Rugaciunea lui Iisus se pare ca a invatat-o de la Parintele Arsenie Boca, insa de copil a avut inclinatii catre […]