anomismia

In bataia vantului fiecarei zile (continuare)…

Dincolo de aurul Apusenilor…

on September 10, 2013

Zona Rosia Montana – devenita in vremea din urma, “balciul aurarilor”…

Muntii nostri aur poarta,
Noi cersim din poarta-n poarta.
De-am inchide-a tarii poarta,
Altii ne-ar cersi la Poarta!

Insa hotii-s chiar din Tara
Tradatori la cei de-afara!
Doamne Iarta-i! Esti in Drept!
Insa Du-i hat in desert!

Doamne, Da-i la Neam unire
Si Da-i demna carmuire.
Ca-i prea mult blajin si las
Si supus sta la borfasi!

O Neam romanesc din Daci
Nu mai cersi doar pozmaci
Ci Ridica-te crestin
                                  Ca sa scapi de cei Hain!”   (Octavian Goga)

Urmand drumul de la Alba Iulia la Campeni, in Muntii Apuseni, doua sunt orasele mai rasarite ce apar in cale: Zlatna si apoi Abrud. Imediat vecina cu Abrudul este Rosia Montana. Dar zona este una incarcata de istorie si de spirit ortodox. Astazi insa, o zona trista, saraca, dezorientata…

Zlatna (mai demult Zlacna, Zlagna, în germană Klein Schlatten, Klein-Schlatten, Goldmarkt, în traducere “Târgul de aur”, în latină Ampelum)  este derivat din limba slavă, “zoloto” însemnând “aur”. Localitatea este menționată pentru prima dată în anul 1347 iar ulterior în 1387 este ridicată la rangul de oraș. Datorită industriei miniere orașul cunoaște o dezvoltare accelerată, aici fiind instalată prima mașină cu aburi din Transilvania care avea o putere de 14 CP. Principele Transilvaniei din acea vreme a adus muncitori germani și slovaci pentru a lucra în mine si în această perioadă la Zlatna a funcționat și o școală de minerit. Prelucrarea cuprului a fost efectuată la Zlatna din 1747, însă cuprul a fost extras din munții din jurul orașului încă de pe vremea romanilor. Topitoria de la Zlatna a fost inaugurată în anul 1747. În centrul pirometalurgic principal, în topitoria de la Zlatna, dotată inițial cu 6 cuptoare pentru topirea minereurilor cuproase și plumboase bogate în aur și argint, au început ulterior să fie prelucrate și produsele intermediare – metale cupro-plumboase. Ampelum Zlatna s-a numit combinatul de prelucrare a cuprului din Zlatna, închis definitiv în anul 2003. În anul 1999, în combinat lucrau aproximativ 2.500 de angajați. Azi, pe dealul mare al orasului mai strajuieste  coșul de dispersie al Combinatului Ampelum Zlatna (in foto mai jos).

DSC01875

Biserica ortodoxă “Adormirea Maicii Domnului” din oras (foto mai jos) a fost zidită în stil gotic în anul 1424, cu modificări baroce in anii 1696 si 1744 și cu picturi murale interioare din secolele XV și XVIII, realizate în spiritual stilisticii bizantine. Pe ea se gaseste inscriptia amintind de primul sobor ortodox reinviat din Transilvania, condus de Sofronie de la Cioara (foto). In cimitirul bisericii, cruci foarte vechi de piatra, de la sfarsitul anilor 1700, inceputul anilor 1800…

DSC01876 DSC01877

Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial strajuieste langa biserica (foto). Are o înălțime de 6 m, este realizat din piatră și are forma unui portal terminat cu un arc gotic, iar în vârf o cruce. Pe fața nordică, deasupra portalului, este sculptat un soldat cu suliță, scut și coif. În spatele monumentului se află un osuar împrejmuit cu stâlpi de piatră uniți cu lanțuri. Pe ambele laturi sunt înscrise numele a 122 de eroi români, căzuți în cele două războaie mondiale.

DSC01869

Abrud (în latină Colonia Auraria Maior) – se extinde de-a lungul râului omonim, păstrând în perimetrul său urmele așezării daco-romane „Abruttus”, probabil un „vicus”, lângă care exista și o mică fortificație cu rol de observație și de apărare a marelui centru aurifer din apropiere, „Alburnus Maior” (azi: Roșia Montană).

Localitatea era renumită în timpul romanilor pentru bogatele zăcăminte aurifere. În Abrud se afla un Colegiu al Aurarilor („Collegium aurariarum”). Orașul a participat la mișcarea lui Sofronie (1759-1761) și a fost unul dintre centrele răscoalei populare din Transilvania conduse de Horea, Cloșca și Crișan (1784) și ale revoluției din 1848.

La biserica ortodoxa din Abrud (foto mai jos) a funcționat între 1680 – 1918 școala primară românească (confesională) întreținută de biserică. Aici a învățat Gheorghe Golda – alias Gheorghe Giurgiu Crișan, conducător al răscoalei de la 1784. Aici a fost învățător Nicolae Bengescu, tribunul care în 1848 a improvizat “Marșul lui Iancu.” În cimitirul acestei biserici își dorm somnul de veci 40 martiri din 1848 în morminte necunoscute!

DSC01882 DSC01881

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

%d bloggers like this: